Harta salariilor minime în UE: România are al doilea cel mai mic salariu, după Bulgaria/ Rata medie anuală de creștere în ultimii 10 ani a fost cea mai mare din UE

România are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria, dar rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare: +12,9 %, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul statistic al UE. În contextul discuțiilor despre creșterea salariului minim în România, vă prezentăm tabloul actual din UE.

În iulie 2023, salariile minime din statele membre ale UE variau de la 399 de euro pe lună în Bulgaria la 2.508 euro pe lună în Luxemburg.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Statisticile privind salariul minim, așa cum sunt publicate de Eurostat, se referă la salariile minime naționale. Salariul minim național se aplică, de obicei, tuturor angajaților sau cel puțin unei mari majorități a angajaților dintr-o țară. Acesta este aplicat prin lege, adesea după consultarea partenerilor sociali, sau direct printr-un acord național inter-sectorial.

Salariile minime sunt prezentate, în general, ca rate salariale lunare pentru câștiguri brute, adică înainte de deducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajat; aceste deduceri variază de la o țară la alta. Salariile minime naționale sunt publicate semestrial de Eurostat. Acestea reflectă situația de la 1 ianuarie și 1 iulie a fiecărui an. În consecință, modificările salariilor minime introduse între aceste două date sunt prezentate doar pentru următoarea publicare bianuală a datelor.

Cum variază salariile minime naționale în UE

Salariile minime în statele membre ale UE au variat de la 399 pe lună în Bulgaria la 2.508 de euro pe lună în Luxemburg.

La 1 iulie 2023, 22 din cele 27 de state membre ale UE aveau un salariu minim național, inclusiv Cipru (de la 1 ianuarie 2023). Țările UE care nu aveau un salariu minim național erau Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia. Salariile minime lunare variază foarte mult de la un stat membru la altul, de la 399 EUR în Bulgaria la 2 508 EUR în Luxemburg.

Dintre cele nouă țări candidate și potențial candidate, șapte aveau un salariu minim național (Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Turcia, Ucraina și Moldova), ceea ce nu era cazul Bosniei și Herțegovinei și nici al Kosovo.

Pe baza nivelului salariilor minime lunare brute naționale aplicabile la 1 iulie 2023, exprimate în euro, statele membre ale UE în cauză pot fi clasificate în trei grupe diferite.

• Grupul 1, cu un salariu minim național de peste 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Belgia, Irlanda și Franța. Salariile minime naționale ale acestora variază între 1 747 EUR în Franța și 2 508 EUR în Luxemburg.
• Grupul 2, cu un salariu minim național mai mare de 1 000 EUR, dar mai mic de 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Spania și Slovenia. Salariile minime naționale au fost de 1 203 EUR în Slovenia și de 1 260 EUR în Spania.
• Grupul 3, cu un salariu minim național mai mic de 1 000 EUR pe lună. Acest grup include: Cipru, Grecia, Portugalia, Lituania, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Estonia, Slovacia, Croația, Ungaria, Letonia, România și Bulgaria. Salariile minime naționale ale acestor țări variază între 399 EUR în Bulgaria și 940 EUR în Cipru.

Toate țările candidate și potențial candidate cu un salariu minim național, pentru care există date disponibile, ar face parte din grupul 3, cu niveluri ale salariului minim care variază între 375 EUR în Albania și 532 EUR în Muntenegru.

Statele Unite s-ar încadra în grupa 2 (1 156 EUR pe lună, la nivel federal).

Rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare în România (+12,9 %), urmată de Lituania (+11,2 %), Bulgaria (+9,7 %) și Cehia (+9,0 %). Cele mai mici rate medii anuale de creștere dintre statele membre ale UE au fost înregistrate în Malta (+1,7 %) și Franța (+2,0 %).

Salariile minime exprimate în standarde de putere de cumpărare

Disparitățile dintre salariile minime sunt considerabil mai mici după ajustarea diferențelor de nivel al prețurilor

Figura 2 compară salariile minime brute aplicabile la 1 iulie 2023, după ajustarea acestora la diferențele de preț dintre țări. Acest lucru se face prin utilizarea parităților puterii de cumpărare (PPC) pentru cheltuielile de consum final ale gospodăriilor. După cum era de așteptat, această ajustare reduce diferențele dintre țări. În termeni de SPP, statele membre ale UE cu salariul minim național pot fi clasificate în două grupuri diferite (a se vedea figura 2, țările din afara UE sunt prezentate separat).

Grupa 1, cu un salariu minim național mai mare de 1 000 SPP. Acest grup include: Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia, Franța, Slovenia, Spania, Irlanda, Polonia, Lituania, România, Grecia și Cipru. Salariile minime naționale ale acestora au variat de la 1 032 PPS în Cipru la 1 835 PPS în Germania.
Grupa 2, cu un salariu minim național mai mic de 1 000 SPP. Acest grup include: Portugalia, Croația, Croația, Malta, Cehia, Ungaria, Estonia, Slovacia, Letonia și Bulgaria. Salariile minime naționale ale acestora variază între 679 PPS în Bulgaria și 986 PPS în Portugalia.
Toate țările candidate și potențial candidate care au un salariu minim național ar aparține grupului 2, cu niveluri ale salariului minim cuprinse între 549 SPP în Albania și 930 SPP în Turcia[3]. Statele Unite ale Americii (SPP 896) s-ar încadra, de asemenea, în grupa 2.

Menționăm că salariul minim brut din România s-a majorat la 3.000 de lei (aproximativ 612 euro), începând cu 1 ianuarie 2023, de la suma de 2.550 lei anterior. Conform unui comunicat al ministerului Muncii, această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei. Salariul minim net luat „în mână” a ajuns astfel la 1.863 lei, majorarea netă fiind de 339 lei, iar creșterea pe net de 22,2%. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei urma să beneficieze 2.181.134 de salariați, conform ministerului.

Negocieri pentru creșterea salariului minim în România

Majorarea salariului minim urmează să se stabilească în urma unui acord cu patronatele şi sindicatele, au precizat în urmă cu câteva zile surse liberale, citate de News.ro. Coaliţia a discutat în ultima perioadă despre o majorare a salariului minim, iar premierul Marcel Ciolacu urmează să discute cu patronatele şi sindicatele privind procentul acestei majorări. Potrivit unor surse liberale, este nevoie de un acord cu patronatele şi sindicatele pe această majorare. Marcel Ciolacu a fost întrebat vineri, când ar putea creşte salariul minim în România. “De exemplu, în Germania, salariul minim anul trecut a crescut de trei ori. Este un mecanism prin care îţi ţii lucrătorii în ţară. Cu adevărat acest lucru trebuie suportat şi de către economia reală. Dacă vor fi scoase parte din facilităţile, de exemplu, în construcţii, discuţiile sunt foarte clare ca să şi mărim salariul minim. E dreptul dumneavoastră să daţi breaking news că Ciolacu taie salariile, nu le tai. Şi tocmai de aceea vom mări salariul minim, astfel încât să nu piardă nimeni la salariu”, a afirmat Ciolacu.