Hidroelectrica a trecut de 55% cotă de producție în Sistemul Energetic Național. Specialist: „Nu îmi amintesc vreodată așa ceva”

hidrocentrala-ss

Azi, la ora 10.30, Hidroelectrica aconta 55% din toată producția de energie a Sistemului Energetic Național, în condițiile în care toate celelalte surse de energie ocupă o poziție mult inferioară. Este o continuare a trendului din ultimele zile când, pe fondul acalmiei de vânt, producția de energie eoliană aproape că a dispărut.

Revenind, situația din SEN este aceasta: Hidroelectrica, locul 1, cu 3.300 MW, termocentralele pe cărbune, locul 2, cu 945 MW, nuclear, locul 3 – 660 MW. Urmează apoi energia fotovoltaică – 550MW, termocentralele pe gaze, 490 MW și biomasa – 42 MW. Energia eoliană este aproape de 0.

Consumul total al României este aproape cât producția, la 6.000 de MW.

Niculae Havrileț, membru al Consiliului Român al Energiei, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, fost președinte al ANRE, comentează astfel situația: „Nu îmi amintesc, cred ca niciodată nu a avut această pondere Hidroelectrica. Se întâlnesc azi conditiile: – Consum mic (specific zilelor de weekend sau atunci când 1 Mai cade deodată cu Paștele și industria intră în pauza mai multe zile consecutive, am mai avut această situatie prin 2014 cu aproximativ 5.000 MWh consum); – temperatura exterioară ”temperată”, nefiind nevoie de răcire/încălzire; – abundența hidro atât în țară, cât mai ales pe zona central europeană, unde producția hidro e masivă (în special Austria dar și fosta Cehoslovacia). Datorită surplusului de energie hidro, prețul a scăzut iar producătorii din hidrocarburi și cărbune nu mai intră în piață”.

„Adăugăm aici și faptul că industriile energofage sunt în pauză sau au redus activitatea masiv din cauza prețului gazelor naturale (cazul ALRO, Azomureș și falimentul grupului InterAgro”, adaugă Havrileț.

România are, în primele luni din 2023, cele mai mari exporturi de electricitate din ultimii 10 ani și este totodată net exportator, adică avem cu mult mai multă energie exportată decât importată. Cele mai mari exporturi de electricitate și statutul de exportator net a fost atins pe fondul unui consum redus, și casnic, dar mai ales industrial. Cu marile fabrici energofage închise sau subcapacitate (Alro, Liberty Galați, marile combinate chimice), devine cumva firesc că, în general, consumul local să fie scăzut și excedentul să fie exportat acolo unde există cerere. Iar cerere există la vecinii bulgari și unguri. De altfel, recent, directorul executiv al Operatorului Sistemului de Electricitate din țara vecină, Angelin Țaciov, citat de Novinite, preciza că Bulgaria preferă să se aprovizioneze cu energie ieftină din România. „În prezent nu importăm de la centrale pe gaz mai ieftine, ci importăm energie electrică din România, produsă de hidrocentralele lor. Prețul este mult mai mic. Și este destul de normal ca piața bulgară să beneficieze”, a spus oficialul bulgar.

Comentarii

  1. Renuntați la acest stil pretins ” elevat ” . A aconta este folosit greșit . Vezi dex .
    Cuvântul ” subcapacitate ” este o invenție , nu există in dex. Il folosiți foarte des . Renunțati . Adoptați un stil mai simplu , clar si fară confuzia intre energie și putere.

    In rest numai de bine.

  2. Vreau sa cred că vulturi care se înfruptă din Hidroelectrica (Porțile de fier, etc), vor investi și in întreținerea și dezvoltarea acestora și mai sper că cineva nu doarme.

  3. Vreau sa cred că vulturi care se înfruptă din Hidroelectrica (Porțile de fier, etc), vor investi și in întreținerea și dezvoltarea acestora și mai sper că cineva nu doarme.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *