Producătorul de energie Hidroelectrica începe, la sfârșitul acestei luni, plata unor dividende suplimentare de 1 miliard de lei, din rezerve, din care statul va primi 800 de milioane și Fondul Proprietatea 200 de milioane, ministerul Energiei putând astfel să înceapă compensarea parțială a facturilor la gaze și curent ale populației și IMM-urilor.
Împărțeala 800/200 este conformă acțiunilor pe care statul, respectiv FP, le dețin la Hidroelectrica.
„În conformitate cu decizia AGA din mai, la sfârșitul acestei luni, începem plata de dividende de 1 miliard de lei. Acționarul majoritar-statul decide ce face cu aceste sume. Teoretic, noi le virăm la Finanțe, dar, sigur, dacă Guvernul/ministerul Energiei vrea să folosească acești bani pentru a compensa facturile populației, atunci presupun că se poate stabili, de la Finanțe, o destinație specială pentru aceste sume”, a spus, pentru Economedia.ro, Bogdan Badea, director Hidroelectrica.
Întrebat dacă se așteaptă ca acestea să nu fie singurele sume pe care Hidroelectrica să le plătească, până la sfârșitul acestui an, ca dividend suplimentar, Badea spune că acționarul are dreptul să facă astfel de solicitări, în cazul în care consideră că situația o impune, iar sumele nu sunt prinse în programele de investiții ale companiei.
Hidroelectrica, are la jumătatea acestui an, un profit net de 1,7 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 3,3 miliarde lei. Directorul Badea spune că aceste rezultate, duble față de anul trecut, nu se datorează scumpirii curentului din piețe, ci unei hidraulicități foarte bune, în acest an. „Noi avem contracte pe termen lung, semnate încă de anul trecut, cea mai mare parte din contractile noastre sunt de acest tip. Nu speculăm, cum, din păcate alți producători o fac. Avem o producție de 10 TWh , față de 7 TWh, anul trecut, iată de unde rezultatele”.
Dat fiind faptul că prețurile electricității și ale gazului au ajuns la valori istorice, Guvernul a luat decizia să compenseze parțial facturile românilor și ale firmelor mici. Opoziția formată din PSD a insistat pentru plafonarea prețurilor, a și depus la Parlament un proiect în acest sens, aducând exemplul unor state europene care au procedat astfel, precum Spania. Totuși, măsura care rămâne cu cele mai mari șanse de succes este această compensare propusă de Guvern.
Ea va aplica de la 1 noiembrie, atât pentru consumatorul casnic, cât şi pentru cel non-casnic, deoarece trebuie avute în vedere şi IMM-urile şi companiile mici, a declarat, joi, prim-ministrul Florin Cîţu.
„În acest moment, vreau să mă asigur că ceea ce facem pe partea de compensare o să fie rapid, simplu şi să nu implice foarte mult consumatorul. Şi aici vreau să fie foarte clar, vorbesc de consumatorul casnic şi noncasnic, pentru că e vorba şi de IMM-uri şi de companii mici care nu au aceeaşi putere de negociere ca o companie mare. Deci, vorbim şi de consumatorul casnic şi de consumatorul noncasnic. Soluţiile vor fi pentru ambele categorii şi vom avea această soluţie cât mai curând, ca să intre în vigoare de la 1 noiembrie”. Premierul a afirmat că această compensare trebuie să fie „un produs bun, simplu, transparent”, care să fie folosit în această iarnă, dar şi pe viitor „în alte situaţii excepţionale”.
Impactul estimat de Energie ale acestei măsuri este de 1 miliard de lei, într-o primă instanță (Hidroelectrica contribuie deocamdată cu 800 milioane) și va funcționa astfel: la gaze, facturile vor fi reduse procentual cu 25%, iar în cazul energiei electrice se va aplica o reducere calculată ca diferență între prețul mediu din piață și cel mai mic preț din piața concurențială, pentru consumatorii de sub un anumit consum lunar. Banii vor fi acordați direct furnizorilor, care apoi vor proceda la reducerea proporțională a facturilor la clienți. În acest moment, nu știm ce se va petrece dacă prețurile din piață vor crește în continuare, adică dacă și statul va trebui să plătească încă și mai mult acestor companii pentru ca reducerea la clienți să rămână în același procent.