Sursa foto: Pexels
Războiul din Ucraina e în desfășurare de mai bine de o lună și zeci de mii de refugiați au trecut până acum prin România. Dacă în primele zile, de haos și impact emoțional, oamenii, ONG-urile și companiile private s-au mobilizat ad-hoc pentru a oferi cele necesare celor care fugeau din calea războiului, în cele câteva săptămâni lucrurile s-au mai lămurit. În unele cazuri, ONG-urile și voluntarii vorbesc despre colaborarea bună cu instituțiile, despre împărțirea sarcinilor și coordonare. Alte aspecte au rămas însă în zona necunoscutelor. Spre exemplu, statul a stabilit că cei care sprijină refugiații aflați temporar pe teritoriul României – cu cazare și masă – vor putea primi ajutor financiar, dar în ce fel banii ajung și la mediul privat nu e clar. Nici câți. Decontarea către hoteluri pentru cazarea de refugiați nu s-a făcut până acum, spun surse guvernamentale, iar mecanisme de decontare încă nu existau săptămâna trecută, spun cei din teritoriu. Chiar dacă mai greoi, procedura de decontare ar urma să înceapă totuși, conform informațiilor din industrie. Pe de altă parte, mulți dintre hotelieri nu sunt interesați de această schemă – sumele alocate nu sunt mari, cetățenii ucraineni care vin în România stau în general pe termen scurt, iar cei care au vrut să se implice în momentul debutului crizei au făcut-o oricum, pe bază de voluntariat.
Decontarea către hoteluri pentru cazarea de refugiați nu s-a făcut până acum, spun surse guvernamentale pentru Economedia. Hotelierii nu au primit deocamdată bani. Statul pune la dispoziție pe teritoriul țării mai multe locuri de cazare – săli de sport, cămine studențești, grădinițe (ar fi vorba de aproximativ 30.000 de locuri), iar cazarea se face cu prioritate aici. În aceste cazuri, costul ar fi de 50 de lei (la stat), față de unități hoteliere, unde s-ar deconta 100 sau 230 lei plus 20 lei hrana. Pentru decontări, hotelierii ar trebui să se înscrie pe o platformă creată de guvern, însă acest lucru nu garantează că primesc bani. Sumele nu se decontează pe înscrieri. Surse familiare cu subiectul spun că hotelierii trebuie să facă contract cu ISU și să accepte și ei suma de 50 de lei.
Teoretic, subiectul a fost reglementat la începutul lunii martie – atunci a fost publicată Hotărârea nr. 315 din 5 martie 2022 pentru aprobarea valorii maxime a costurilor aferente cazării în locațiile stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina.
Ce prevede hotărârea:
Se aprobă valoarea maximă a costurilor aferente cazării în locațiile stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 100 de lei/zi/persoană, TVA inclus.(2) În situația în care în aceeași cameră sunt cazate două sau mai multe persoane, valoarea maximă a cazării pentru o cameră nu poate depăși suma de 230 de lei/zi, TVA inclus.
Se aprobă valoarea maximă a costurilor aferente cazării în locațiile stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, puse la dispoziție de către instituțiile sau autoritățile publice centrale sau locale ori de către operatorii economici publici sau privați, în sumă de 50 de lei/zi/persoană. Costurile aferente cazării prevăzute la alin. (1) includ cheltuielile necesare funcționării locației, respectiv cheltuielile cu utilitățile și cele necesare întreținerii spațiului.
Ajutor la cazare. De folos sau nu pentru hotelieri?
Mulți dintre hotelieri nu au încă informații cu privire la procedura de decontare, iar unii dintre cei care s-au implicat deja, atunci când valul de refugiați a început să vină, spun că nici nu vor accesa acest potențial ajutor. E cazul unor hoteluri din Cluj-Napoca, care au găzduit deja refugiați.
“Cine a vrut să cazeze până acum a cazat pe spatele lui, a fost un efort umanitar, într-un context deosebit. Legislația oricum nu e retroactivă. Cetățeni ucraineni care să vină acum la Cluj sunt tot mai puțini și, în general, suntem oraș de tranzit – ei stau aici o zi, două. 90% au nevoie de o noapte de cazare. În ceea ce privește decontările, știu doar ce s-a publicat hotărârea – că urmează să se facă unele decontări. Noi nu am încercat să accesăm bani. Sumele prevăzute sunt oricum destul de mici, nu poți oferi mâncare de 20 lei, cu trei mese pe zi, pentru o persoană. Cheltuielile unui hotel sunt mari, gazul, curentul, toate s-au scumpit, s-au triplat prețuri. Se poate ca suma – de 50 de lei, de 100, cât va fi – să fie de folos pentru hoteluri mai mici, pentru pensiuni sau pentru unități din orașe mai mici. Noi nu am făcut demersuri de decontare, nu a fost cazul. Cum ziceam, pentru noi a fost o chestiune de mobilizare și de omenie, mai degrabă, pentru o situație de moment, când a fost nevoie”, spune Roxana Ghiran, manager hotel Napoca, Cluj, reprezentantă a Asociației Hotelierilor Clujeni.
“Știu că trebuie să anunți autorităților numărul de camere disponibile și apoi ce trimit ei la tine, aia se plătește. Dar noi nu am încercat să primim decontare, am avut doar niște cazuri punctuale la începutul războiului”, ne spune un alt hotelier din Cluj.
În așteptarea mecanismelor de plată
De la ISU Cluj ni se explică că plasarea refugiaților (și decontările) s-ar face prioritar în locațiile prestabilite de autorități. Abia după ocuparea acestora, se va apela la cetățeni și la mediul privat. La nivelul județului Cluj, nevoia de locuri de cazare e deja scăzută – în jur de 260 de persoane, în aceste zile.
De altfel, la nivelul județului Cluj sunt în jur de 800 de locuri de cazare disponibile, deci mult peste necesar. “Există 3 situații: decontări către UAT-uri, pe baza legislației, prin ISU; etapa a doua – pentru persoane fizice care găzduiesc cetățeni ucraineni, dar mecanismele de decontare încă nu există și abia în etapa 3 apar hotelurile, pentru care legea prevede achiziții publice și asta se face tot prin ISU. Dar, deocamdată, din câte știu eu, nu există metodologia de decontare”, a spus prefectul de Cluj, Irina Munteanu.
Chiar dacă mai greoi, procedura de decontare ar urma să înceapă totuși, conform informațiilor de la nivelul Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA). Spre exemplu, la Brașov înțelegerea este ca de luni să se plăteasca, prin ISU local. Hotelierii spun că ar fi vorba de 50 de lei pe noapte, dar că statul mai are aproximativ 20.000 paturi libere.
Am făcut și o solicitare de informații către guvern, cu privire la acoperirea costurilor aferente cazării refugiaților ucraineni, dar deocamdată nu am primit date lămuritoare.
Oficialii guvernului susțin că se vor aloca sume și pentru hoteluri
Purtătorul de cuvânt al guvernului sublinia săptămâna trecută că sunt alocate sume, inclusiv pentru hoteluri sau alte zone de cazare unde se află refugiaţi ucraineni și că mecanismul de decontare şi perioada de aplicare vor fi stabilite printr-o hotărâre de guvern, conform Digi24.
Guvernul a aproba, prin ordonanţă de urgenţă, posibilitatea ca românii care găzduiesc refugiaţi proveniţi din Ucraina să beneficieze la cerere de decontarea unor cheltuieli, respectiv 20 de lei/zi pentru hrană şi 50 de lei/zi pentru cazare pentru fiecare persoană găzduită.
“Aş vrea să vă semnalez şi adoptarea ordonanţei de urgenţă care permite persoanelor fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina să beneficieze de decontarea din bugetele Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea în valoare de 20 de lei/zi pentru fiecare persoană găzduită, pentru hrană, şi pentru cazare alţi 50 de lei/zi. (…) Iată că prin această ordonanţă, Guvernul dă posibilitatea românilor care au făcut acest gest să poată continua sau, cel puţin, să-şi diminueze efortul pe care l-au făcut până acum, atât în privinţa asigurării hranei, cât şi în privinţa asigurării cazării”, a declarat Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.
Acesta a adăugat că mecanismul de decontare şi perioada de aplicare vor fi stabilite printr-o hotărâre de guvern, întrebat ce dovezi trebuie să aducă persoanele care găzduiesc sau au găzduit refugiaţi proveniţi din Ucraina şi doresc o decontare a cheltuielilor suportate.
Totodată, el precizat, în context, că Guvernul alocă 100 de lei/zi pentru un refugiat din Ucraina cazat la un hotel, iar pentru spaţiile puse la dispoziţie de statul român suma este de 50 de lei/zi.
“Deoarece am văzut că există ceva speculaţii pe tema legată de beneficiarii sumelor alocate de Guvern pentru cei care, inclusiv în mediul privat, au găzduit şi găzduiesc refugiaţi din Ucraina, pot să vă confirm că, în continuare, sunt alocate sume, inclusiv pentru hoteluri sau alte zone de cazare unde se află refugiaţi ucraineni, suma pusă la dispoziţie fiind de 100 de lei/zi pentru un refugiat cazat. De asemenea, pentru spaţiile puse la dispoziţie de către statul român, suma este de 50 de lei/zi pentru fiecare refugiat găzduit”, a explicat Cărbunaru.