Viktor Orbán
În pofida faptului că Guvernul a administrat „vaccinul anti-inflație”, eficacitatea acestuia este pus sub semnul întrebării chiar și de propria sa tabără, rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat de Institutul Publicus, la solicitarea ziarului ungar „Népszava”, scrie Rador.
Efectul propagandei guvernamentale ungare despre inflația generată de sancţiunile impuse împotriva Rusiei pare să se estompeze, arată „Népszava”. Potrivit publicației, oamenii dau din nou vina pe politica economică a Guvernului și pe cursul de schimb al forintului pentru prețurile ridicate la alimente și mai puțini oameni cred că în spatele acestor creşteri se află sancțiunile de la Bruxelles, în timp ce comercianţii sunt acuzaţi în acest sens ceva mai moderat.
Potrivit sondajului de opinie, realizat de Publicus Research în perioada 30 martie-4 aprilie, la solicitarea ziarului „Népszava”, 83% dintre respondenţi au răspuns că responsabil pentru creşterea preţurilor la alimente este deprecierea forintului, în timp ce în sondajul realizat în perioada 28 februarie-6 martie doar 75% dintre intervievaţi au avut opinii similare. La începutul lunii aprilie 76% dintre subiecţii sondajului au dat vina pe politica economică a Guvernului, iar la începutul lunii martie doar 65%.
Cu aceasta logica de a da vina pe procesele și acțiunile economice interne a revenit cu mai multă forță în vechea matcă de la sfârșitul anului trecut. La mijlocul lunii decembrie, Institutul Publicus a măsurat cifre similare, 86 și, respectiv, 74 la sută, la aceste două întrebări.
În același timp, alegătorii opoziției nu și-au schimbat în mod deosebit părerea în acest sens în ultimele luni: la mijlocul lunii decembrie, începutul lunii martie și începutul lunii aprilie, cu mult peste 90 la sută au dat vina pe forintul slab și pe politica economică a Guvernului pentru prețurile ridicate la alimente. Pe de altă parte, „ceva i-a scos din ritmul lor” pe alegătorii pro-guvernamentali, deoarece sunt mai puţin toleranţi faţă de Guvern. La începutul lunii aprilie, 68% au dat vina pe cursul forintului, iar 43% au acuzat politica economică a Guvernului pentru creșterea prețurilor la alimente. Aceasta reprezintă o creștere cu 13, respectiv 11 puncte procentuale pentru tabăra FIDESZ care critică Guvernul, comparativ cu datele sondajului efectuat la începutul lunii martie.
Acum chiar mai puțini oameni cred decât în decembrie – doar 43 la sută, în loc de 47 la sută la acea vreme – că sancțiunile de la Bruxelles sunt responsabile pentru prețurile record la alimente în UE. Deşi, în timpul colectării datelor de la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie efectul propagandei guvernamentale s-a simțit cel mai puternic asupra acestei probleme. Atunci 63% dintre oameni au acuzat sancțiunile de la Bruxelles pentru creșterea prețurilor, ceea ce a reprezentat o creștere cu 16 puncte procentuale față de decembrie. Acum însă, față de perioada de acum o lună, se poate observa în această chestiune o scădere de 20 de puncte procentuale.
Potrivit datelor sondajului de la începutul lunii martie, mesajele propagandistice i-au afectat nu doar pe alegătorii proguvernamentali, ci și pe cei indeciși și pe cei din opoziţie. Iar acum se pare că cei indecişi au devenit mai nesiguri în această chestiune: în timp ce în decembrie 38%, la începutul lunii martie 57% și la începutul lunii aprilie doar 34% credeau că sancțiunile sunt responsabile pentru inflația record, aceştia din urmă au înregistrat o scădere de 23%. Atât acum, cât și în decembrie, 19% dintre cei din opoziție au acceptat teoria inflației cauzate de sancţiuni; cu o lună mai devreme, la începutul lunii martie, încă 27% aveau opinii similare. Aşadar, se poate observa o scădere de opt puncte procentuale și în rândul opoziției. Între timp, alegătorii pro-guvernamentali încă cred cu tărie în această teorie, dar în loc de 96% măsurată cu o lună în urmă, doar 85% dau vina pe sancțiuni pentru creșterea prețurilor – la fel ca şi în luna decembrie. În cazul lor scăderea este mai semnificativă: 11 puncte procentuale, comparativ cu opoziţia.
Procesele reale nu se schimbă de fapt cu astfel de variaţii, însă oamenii nu trăiesc în vid, mai scrie „Népszava”. Percepția lor subiectivă asupra realității este influențată de mulți factori; în Ungaria, mai presus de toate, cauza este propaganda, a precizat directorul Publicus Research, András Pulai, răspunzând la întrebarea adresată de ziarul „Népszava” privind motivele schimbărilor semnificative de dispoziție, perceptibile în sondaje. Potrivit directorului institutului, în ultima perioadă se poate constata mai rar o schimbare mai importantă în direcția criticii la adresa Guvernului în rândul alegătorilor pro-guvernamentali, dar pe baza datelor sondajului, acum exact asta s-a întâmplat. În opinia sa, acest lucru indică faptul că „ceva a intrat în bula FIDESZ”. De exemplu, faptul că Guvernul promite de luni de zile o scădere a inflației, dar, deocamdată, nu prea sunt semne în acest sens. Cu alte cuvinte: sentimentul subiectiv și cel așteptat nu se potrivesc acum. Pe de altă parte, a scăzut din intensitate şi propaganda privind sancțiunile, de exemplu, pe străzi nu prea se pot vedea afişe înfățișând sancțiunile ca bombe, ceea ce a influențat mai ales gândirea celor indecişi.
András Pulai a amintit de faptul că şi în timpul sondajelor de opinie efectuate în această toamnă au existat asemenea schimbări mai mari în ceea ce priveşte acuzarea Bruxelles-ului. Aşa cum arată clar sondajul de-acum, ca şi sondajele anterioare, propaganda guvernamentală poate influența extrem de puternic gândirea oamenilor. Alegătorii FIDESZ, de exemplu, simt în mod persistent că inflația este mai mică, faţă de cei din opoziţie sau faţă de cei indicişi, pentru alegătorii FIDESZ scumpirile crează mai puţine probleme şi se confruntă cu mai puține lipsuri de bunuri, chiar și în cazul produselor cu prețuri îngheţate. Astfel rezolvă ei disonanța cognitivă când propria lor experiență și afirmaţia partidului nu se potrivesc: ei cred mai mult în partid, doar l-au votat, adică ajung să fie în contradicţie cu ei înşişi. De altminteri, acest lucru nu este doar tipic pentru tabăra FIDESZ; este aproape un exemplu de manual că noile tramvaie Combino ajunse la Budapesta au fost resimțite în aceea vreme mai incomode de alegătorii FIDESZ, care atunci era în opoziție, decât de alegătorii MSZP-SZDSZ (Partidul Socialist Ungar-Uniunea Democraților Liberi), aflat la guvernare, a amintit András Pulai.
Acum, însă, percepția realității poate fi mult mai distorsionată de propagandă, deoarece nu există un public echilibrat, iar partidele de opoziție foarte rar pot influența discursul public asupra unor chestiuni. Potrivit lui András Pulai, acesta este motivul pentru care pot exista variații de până la 20% în anumite chestiuni politizate, care nu sunt legate atât de mult de viața de zi cu zi. Un exemplu în acest sens este şi efectul sancțiunilor sau criza refugiaților. Atunci, frica s-a manifestat cel mai mult în rândul celor care locuiesc în județele mai îndepărtate de granițe. În schimb, într-o chestiune, cum ar fi, dacă comercianții pot face ceva în privința creșterii prețurilor, situația este ceva mai nuanțată, deoarece cumpărătorii au deja propriile lor experiențe, a afirmat András Pulai, care a adăugat: Oamenii mai percep că, deși creșterea prețurilor este încă semnificativă, magazinele au redus prețurile anumitor produse, precum brânza sau untul. Acest lucru poate fi denaturat și cu propagandă, dar cu mai puțin succes. În ciuda informaţiilor din ultimele săptămâni despre creșterea prețurilor și pedepsirea lanțurilor de magazine, o proporție mai mică de oameni, 69% în loc de 77%, cred acum că obiceiurile de stabilire a prețurilor ale comercianților pot provoca scumpirea rapidă a produselor alimentare.
Atâta timp cât există război și sancțiuni, există și inflație, a subliniat din nou la briefingul de presă de joi ministrul Gergely Gulyás, şef de Cabinet al premierului ungar, care a anunțat în acest sens că înghețarea prețurilor la alimente va fi prelungită până pe 30 iunie. Gergely Gulyás a mai vorbit şi despre faptul că recordurile de inflație a prețurilor de-a lungul unui deceniu au fost doborâte și în Europa de Vest și de Est. În schimb, nu a explicat de ce războiul sau sancțiunile afectează atât de puternic doar Ungaria. În toate țările Uniunii Europene inflația este mult mai mică decât în Ungaria, iar ritmul creșterilor de prețuri scade și mai rapid decât în Ungaria. În martie, Eurostat a măsurat o inflație generală de 8,3% în UE, după 10% în ianuarie, în timp ce în Ungaria inflaţia a fost de 25,6%. Această cifră este încă un record în UE într-o asemenea măsură încât nicăieri altundeva nu există o rată a inflației peste 20 la sută. Mai mult, în Letonia, care ne urmează după Ungaria, rata de 21,4% în ianuarie a scăzut cu 4,2%, ajungând la 17,2%, în timp ce în Ungaria scăderea măsurată de la începutul anului a fost de doar 0,6 la sută. Ungaria este în continuare cap de listă şi în domeniul alimentelor, ritmul de creştere a prețurilor este dublu față de media UE: în timp ce prețurile în UE au crescut în medie cu 19,2%, în Ungaria au crescut cu 44,8%. Mai mult, media UE este reprezentată de Ungaria, deoarece statisticienii nu au măsurat o inflație alimentară de peste 20% nici măcar în jumătate din statele membre. În Ungaria, din ianuarie, creșterea prețurilor la alimente a încetinit cu 2,1%, în timp ce în Lituania, care încă se află în primele locuri din clasament cu 27,2%, creşterea preţurilor la produsele alimentare a scăzut cu 4,8%. În schimb, în Slovacia, care și-a schimbat locul în clasament cu Lituania, cu o creștere de 28,2 la sută a prețului, adică a ajuns pe locul doi, ritmul creșterii prețurilor a crescut de la începutul anului, și anume cu 0,7 la sută.
De la începutul anului, prețurile la alimente au crescut și mai rapid decât media UE, în condiţiile în care la începutul anului rata de creştere era încă de 18 la sută, acum fiind cu 1,2 la sută mai mare. Astfel, ritmul creșterilor de preț s-a accelerat în Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Italia, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Islanda și Suedia. Cu toate acestea, o mare diferență față de Ungaria este că în marea majoritate a acestor țări rata de creştere a rămas sub 20 la sută, chiar și în unele state membre, sub 10 la sută. Potrivit semnelor, de la începutul anului, ritmul creșterii prețurilor a încetinit în acele state membre în care anterior era extrem de ridicat.