„Vin în Deltă de mai bine de 10 ani, iar acum cea mai mare bucurie este pescuitul. Nu mai trebuie să venim în vacanţă să pescuim. Acum, avem canalul în faţa casei. Avem o grădină. Urmează să ne facem un ţarc de păsări. Încercăm să devenim independenţi şi să mâncăm cât mai proaspăt şi mai natural, ceea ce e foarte posibil dacă trăieşti într-o zonă din asta”, a afirmat Vlad.

Nu regretă niciun pic viaţa din Cluj, deşi cea din Letea e plină de provocări.

„Abia acum în Letea se construieşte un dispensar, serviciul medical de urgenţe e o şalupă care trebuie să vină şi e greu, dar îmi place mai mult decât în oraş. Este internet, dar semnalul e prost, curentul pică foarte des, mai ales dacă bate vântul, reţeaua se distruge rapid. Letea e un sat viu cinci, şase luni pe an, în rest, practic toată lumea se închide în casă”, a povestit Vlad.

El spune că plimbările cu caiacele sunt tot mai cerute de turişti.

„De câţiva ani, foarte multă lume caută ture la vâsle, pentru că se merge în linişte, poţi să intri pe canale inaccesibile pentru bărcile cu motor, vezi animale şi păsări. Traseul nu e fix, ne adaptăm în funcţie de vânt, de vreme, de experienţa turistului în vâslit”, a menţionat ghidul din Letea.

La Sulina, turiştii au la îndemână Marea Neagră şi Delta. Plimbările pe lacul Roşu, de exemplu, nu sunt făcute doar în viteză, pentru turiştii care vor să admire stolurile de pelicani conducătorii ambarcaţiunilor reducând puterea motoarelor.

„Ne bucurăm că apar tot mai mulţi turişti educaţi, iubitori de natură. Delta înseamnă să vii să stai câteva zile şi să o faci pe îndelete. Nu suntem adepţii excursiilor de o zi în care totul se face în viteză şi în care omul nu înţelege nimic. De aceea recomandăm trasee lente şi obiective care se pot face cu viteze reduse”, a declarat proprietarul unei afaceri de transport rapid în Deltă, Ştefan Ivanov.

În complexul Roşu-Roşuleţ, au înflorit deja primii nuferi, pelicanii se hrănesc alături de cormorani, iar fosta cherhana este închisă, fiindcă este încă perioada de prohibiţie a pescuitului. Totuşi, pe mesele turiştilor este şi peşte.

„Noi cumpărăm peşte cu acte, l-am eviscerat, curăţat şi congelat pentru perioada de prohibiţie. Acum peştele e mai scump decât anul trecut, cu circa 10%”, a arătat administratorul unei pensiuni din Sulina, Georgian Beloiu.

Le oferă turiştilor borşul pescăresc aşa cum îl preferă pescarii, mai întâi se mănâncă peştele din farfurie cu mujdei de usturoi, apoi zeama.

„La Letea se mai face somnul haholesc. Se prăjeşte peştele, se face un sos alb din smântână, vin alb, mărar, sare şi piper. Punem peştele prăjit în sos şi se lasă să înăbuşească foarte puţin. Apoi se serveşte cu mămăligă”, povesteşte una dintre reţetele învăţate de la bunica ei Nicoleta Maşala.

Lângă farfuria cu somn haholesc, oaspeţii pot primi şi un pahar de codricel, vin de nisip.

„Viţa de vie de acolo s-a adaptat foarte bine la nisip. E tare şi sec”, detaliază Georgian Beloiu.

Faţă de anul trecut, gradul de ocupare în pensiunea pe care o administrează a crescut cu aproape 50%, aşa încât până pe 26 septembrie pensiunea e rezervată în proporţie de 75%.

„Anul trecut, a fost foarte slab. Trebuia să-i convingem pe turişti că nu este aşa cum arată la televizor, din cauza războiului din Ucraina”, a menţionat administratorul pensiunii din Sulina.

Pe plaja de la Marea Neagră din apropierea oraşului, seara, în mijlocul unui grup de turişti, două tinere, Diana Amelian şi Alexandra Listrat, cântă în limba rusă, semn că tradiţiile lipoveneşti mai au o şansă.

„Facem excursii cu cântec în Deltă de anul trecut. Avem un repertoriu stabilit, dar în excursii ordinea nu este pusă la punct. Contează foarte mult turiştii. Noi am crescut cu aceste melodii. Am învăţat cântecele de la rude şi de la prietenii din comunitatea din care facem parte, cea a ruşilor lipoveni. Pentru noi, e o plăcere să arătăm tradiţia noastră oamenilor care vin în Deltă din toate colţurile lumii şi am observat că publicul apreciază asta”, a declarat Diana Amelian.