Sursa foto: Pixabay
România, o țară în curs de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), încă se situează mult sub media statelor deja membre ale organizației în ceea ce privește guvernarea digitală, arată raportul „2023 OECD Digital Government Index”. Cu toate acestea, recent, OECD a făcut o serie de recomandări pentru ca România să recupereze acest decalaj.
Indicele OCDE privind guvernarea digitală (DGI) evaluează eforturile depuse de guverne pentru a pune bazele necesare pentru o transformare digitală a sectorului public care să fie coerentă și centrată pe om. Acesta cuprinde 155 de puncte de date din 33 de țări membre, 4 țări în curs de aderare și 1 țară parteneră colectate în 2022, acoperind perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 octombrie 2022.
DGI evaluează maturitatea guvernării digitale de-a lungul celor șase dimensiuni, și anume:
Dimensiunea 1 – Digital by design: măsoară modul în care politicile guvernamentale digitale sunt concepute pentru a permite sectorului public să utilizeze instrumentele și datele digitale într-un mod coerent atunci când formulează politici sau transformă serviciile publice.
Dimensiunea 2 – Orientată pe date: măsoară progresele guvernamentale în dezvoltarea guvernanței și a factorilor de abilitare necesari pentru accesul la date, partajarea și reutilizarea acestora în sectorul public.
Dimensiunea 3 – Guvernul ca platformă: măsoară desfășurarea de elemente constitutive comune, cum ar fi orientările, instrumentele, datele, identitatea digitală și software-ul, pentru a echipa echipele în vederea avansării unei transformări coerente a proceselor și serviciilor guvernamentale în întregul sector public.
Dimensiunea 4 – Deschidere implicită: măsoară deschiderea dincolo de publicarea de date deschise, inclusiv eforturile de a încuraja utilizarea tehnologiilor și a datelor pentru a comunica și a se angaja cu diferiți actori.
Dimensiunea 5 – Orientată către utilizator: măsoară capacitatea guvernelor de a plasa nevoile utilizatorilor în centrul conceperii și furnizării de politici și servicii publice.
Dimensiunea 6 – Proactivitate: măsoară capacitatea guvernelor de a anticipa nevoile utilizatorilor și ale furnizorilor de servicii pentru a furniza servicii guvernamentale în mod proactiv.
Ediția din 2023 a Indexului guvernării digitale evaluează guvernarea digitală a țărilor, analizând gradul în care acestea dispun de bazele necesare pentru a putea valorifica datele și tehnologia pentru a realiza o transformare digitală a sectorului public la nivelul întregii administrații și centrată pe om în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 octombrie 2022.
Aproape toate guvernele au obținut un scor peste 0,5, situându-se în jumătatea superioară a indicelui, cu o medie OCDE de 0,605. Acest lucru implică faptul că, pe o scară de la 0 la 1, unde 1 indică cel mai înalt nivel de eforturi în stabilirea bazelor propice pentru o transformare digitală a sectorului public care să fie coerentă și centrată pe om, majoritatea țărilor sunt mai aproape de acest nivel decât departe de el.
Primele 10 țări cu cele mai bune performanțe în Indexul guvernării digitale 2023 sunt Coreea, Danemarca, Regatul Unit, Norvegia, Australia, Estonia, Columbia, Irlanda, Franța și Canada
Unde se situează România
România a obținut un scor în jurul valorii de 0,2, comparativ cu media OCDE de 0,605, fiind ultima dintre cele 38 de țări analizate în raport.
La Dimensiunea 1 – Digital by design, România a obținut un scor peste pragul de 0,4, comparându-se cu țări precum Suedia, dar media OCDE este de aproximativ 0,7.
În ceea ce privește Dimensiunea 2 – Sectorul public bazat pe date, România a obținut un scor puțin sub 0,3, în timp ce media OCDE este de aproape 0,6.
În ceea ce privește Dimensiunea 3 – Guvernul ca platformă, România a obținut un scor de aproximativ 0,15, în timp ce media OCDE este de peste 0,6.
În ceea ce privește Dimensiunea 4 – Deschidere implicită, România a obținut un scor de aproximativ 0,25, la jumătate sub media OCDE de 0,5
În ceea ce privește Dimensiunea 5 – Orientată către utilizator și Dimensiunea 6 – Proactivitate, România a obținut un scor sub 0,1, în timp ce media OCDE este de 0,5, respectiv 0,6.
Recomandări OECD
Într-un raport recent, intitulat „Către o guvernare matură din punct de vedere digital”, OECD afirmă că guvernul român ar putea lua în considerare punerea în aplicare a mai multor recomandări de politică, precum:
- Împuternicirea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ca organizație însărcinată cu conducerea agendei guvernării digitale în sectorul public.
- Consolidarea mecanismului de coordonare și colaborare pentru a asigura implicarea tuturor părților interesate relevante din sectorul public.
- Să dezvolte o strategie dedicată guvernării digitale care să propună o viziune pentru a facilita tranziția de la e-guvernare la guvernarea digitală.
- Stabilirea unui cadru cuprinzător și complet pentru gestionarea investițiilor în guvernarea digitală.
- Consolidarea capacităților guvernamentale de a atrage, reține și dezvolta talentele și competențele digitale în sectorul public.
- Consolidarea guvernanței datelor în sectorul public.
- Îmbunătățirea abordării privind datele guvernamentale deschise.
- Stabilirea unei viziuni comune și a unei abordări strategice pentru proiectarea și furnizarea de servicii publice în sectorul public.
- Promovarea unei abordări omnichannel pentru a asigura o experiență de serviciu public fără cusur pentru utilizatorii de servicii.
- Asigurarea dezvoltării și utilizării unor orientări și standarde comune pentru a sprijini proiectarea și furnizarea de servicii.
- Promovarea dezvoltării unui ecosistem robust și durabil de infrastructură digitală guvernamentală.