Inflația din zona euro a crescut la 7,5% în martie, atingând un nou nivel record, arată datele publicate vineri de biroul european de statistică Eurostat, iar vârful urmează abia în lunile următoare, scrie Reuters.
Creșterea prețurilor de consum în cele 19 țări care folosesc moneda euro a accelerat de la 5,9% în februarie la 7,5%, cu mult peste așteptările analiștilor de 6,6%, a transmis vineri Eurostat, în contextul în care războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei au împins prețurile combustibililor și gazelor naturale la maxime record.
Inflația este acum mai mult decât triplă comparativ cu ținta Băncii Centrale Europene (BCE).
În Lituania, inflația a ajuns la 15,6% în martie, iar în Estonia la 14,8%. Inflație peste 10% se găsește și în Letonia și în Țările de Jos, de 11,2%, respectiv 11,9%. În Franța, inflația a ajuns la 5,1% în martie, în timp ce în Germania a crescut la 7,6%.
Deși energia a fost principalul vinovat, inflația prețurilor alimentelor, serviciilor și bunurilor de folosință îndelungată s-a situat peste ținta de 2% a BCE, o dovadă în plus că creșterea prețurilor este din ce în ce mai amplă și nu doar o reflectare a petrolului mai scump.
Prețurile de bază, care exclud prețurile volatile ale energiei și alimentelor, au accelerat și ele, crescând riscul ca o inflație ridicată să devină înrădăcinată, un fenomen greu de inversat.
Inflația ce exclude prețurile alimentelor și combustibililor a urcat la 3,2% de la 2,9%, în timp ce un indicator chiar mai restrâns, care exclude și alcoolul și produsele din tutun, a crescut la 3,0% de la 2,7%.
BCE se regăsește așadar într-o dilemă dificilă de politică monetară.
Sarcina sa principală este de a aduce inflația la 2%, dar înăsprirea politicii începând chiar de acum ar risca să prăbușească economia europeană, zguduită deja după consecințele războiului din Ucraina și de impactul persistent al pandemiei de COVID-19.
BCE estimează că creșterea în primul trimestru a fost pozitivă, dar acest lucru a fost atins cu greutate, în timp ce creșterea în trimestrul al doilea va fi aproape de zero, deoarece prețurile ridicate la energie afectează consumul și au afectat investițiile corporative.
Acest lucru ar sugera că blocul este aproape de o „stagflație”, în care inflația rapidă se cumulează cu o stagnare economică.
Compromisul probabil va fi ca banca să înăsprească politica monetară în acest an, dar cu cele mai mici creșteri de dobânzi cheie.