România și-a gestionat răspunsul fiscal la declanșarea pandemiei mai puțin responsabil decât majoritatea statelor membre UE din punct de vedere al accesului la informații, participării publice și al mecanismelor de supraveghere, arată un studiu realizat în 120 de țări de International Budget Partnership.
Cetățenii români nu au avut îndeajunse oportunități de a contribui la măsurile de urgență din 2020, ceea ce a tras în jos scorul României, calculat după metolodolgia Open Budget Survey de către ONG-ul Funky Citizens, partner al International Budget Partnership. România a avut de pierdut și la capitolul transparență: în faza de implementare a măsurilor, a primit cel mai mic calificativ pentru transparență în raportarea executării, fonduri extrabugetare și achiziții.
România, Spania și Cehia sunt singurele state membre UE care au primit penultimul calificativ, „limitate” pentru răspunsul fiscal, în cadrul studiului. Studiul, efectuat în 120 de țări, analizează cât de responsabile au fost guvernele în introducerea, implementarea și supervizarea măsurilor fiscale de urgență la începutul pandemiei, după metolodgia Open Budget. Evaluarea a fost făcută în baza a 26 de indicatori, la trei mari capitole – transparență, participare publică și supraveghere. Țările sunt astfel împărțite în cinci categorii: minimale, limitate, câteva, adecvate și substanțiale.
La nivel internațional, statele au implementat politici fiscale de urgență de 14 miliarde de dolari în 2020, pentru a combate criza economică declanșată de Covid-19. În acest context, Fondul Monetar Internațional (FMI) le-a pus guvernelor „faceți tot ce este envoie, dar păstrați bonurile.” Conform studiului Open Budget, majoritatea au ignorat avertismentul. Peste două treimi din cele 120 de țări analizate nu și-au administrat în mod resonsabil măsurile fiscale, obținând calificative mai mici decât „câteva”, iar aproximativ jumătate nu au urmat proceduri transparente de achiziții. De asemenea, aproapre jumătate din țări au ocolit Parlamentele în luarea măsurilor.