INFOGRAFIC Topul fondurilor europene în Transilvania de Nord

Dintre reședințele de județ, orașul Cluj-Napoca este campionul absolut al finanțărilor europene în regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord). Valoarea contractelor cu finanțare europeană semnate în cel mai mare oraș al regiunii a trecut de un miliard de lei, sumă nerambursabilă, prin Programul Operațional Regional, în sectorul public și privat. Raportat pe cap de locuitor, însă, cel mai mult de câștigat din acest program operațional au locuitorii din Oradea și Bistrița, arată o analiză realizată de G4Media.ro. La polul opus se află orașele din nordul mai izolat al regiunii, Baia Mare și Satu Mare.

Datele consultate privesc doar contractele semnate în cadrul Programului Operațional Regional (Regio) 2014-2020, nu și alte programe operaționale prin care pot fi atrase fonduri europene.

Astfel, în Cluj-Napoca s-au semnat până în 31 octombrie a.c., contracte în valoare de 1,077 miliarde de lei, suma nerambursabilă, pentru proiecte totale de 1,422 miliarde de lei. În Oradea au fost semnate contracte de finanțare europeană în valoare de 867,7 milioane de lei, suma nerambursabilă, pentru proiecte care cumulează 1,1 miliarde. Clasamentul reședințelor de județ, în funcție de sumele contractate nerambursabile, continuă cu Bistrița, Zalău, Satu Mare și Baia Mare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Aici infograficul:

Raportat la numărul de locuitori de la recensământul din 2011, Oradea și Bistrița, cu sume aproape similare, în jurul valorii de 4.410 lei, conduc topul. Zalăul și Cluj-Napoca acumulează peste 3.300 de lei pe cap de locuitor, în timp ce Baia Mare și Satu Mare sunt la jumătate sau chiar mai puțin din această sumă.

Explicația ritmurilor diferite de atragere a fondurilor europene este relativ simplă, fiind o chestiune de viziune și resurse umane, este de părere expertul în politici publice Grațian Mihăilescu, fondator al think-tankului UrbanizeHub. „Ideea e simplă: este nevoie de resurse umane care să scrie proiecte și de o viziune de dezvoltare, prin care să se stabilească prioritățile. Cea mai importantă e viziunea și aceasta nu poate veni fără resurse umane. Faci o cartografiere a nevoilor, apoi a soluțiilor de finanțare. La final, împerechezi nevoia cu soluția de finanțare. Asta înseamnă de fapt management”, a declarat Grațian Mihăilescu.

Aici infograficul:

Cum vin banii

Reședințele de județ beneficiază de una dintre cele mai consistente axe de finanțare din Programul Operațional Regional, Axa 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Banii prin această axă au fost alocați de la nivel național, în funcție de populația fiecărei reședințe. Astfel, orașele nu au concurență pentru aceste finanțări, ci trebuie doar să scrie proiecte pentru a lua banii. Sunt vizate prin această schemă de finanțare patru domenii: mobilitatea urbană, reabilitarea spațiilor degradate pentru a crește suprafața de spațiu verde, finanțarea incluziunii sociale în zonele marginalizate și reabilitarea infrastructurii educaționale. Prin această axă, Cluj-Napoca are o alocare de 45,1 milioane de euro, Oradea, 36,1 milioane de euro, Baia Mare, 29,1 milioane, Satu Mare, 26,8 milioane, Bistrița, 23,8 milioane, și Zalău, 21,7 milioane de euro.

Pe lângă această axă, administrațiile pot aplica și pe alte axe, unde principiul de finanțare este „primul venit, primul servit”, cum au fost schemele de finanțare pentru proiecte publice aflate deja în derulare sau revitalizarea patrimoniului cultural ori reabilitarea termică a clădirilor. La toate cele de mai sus se adaugă axele de finanțare pentru sectorul privat, unde au putut aplica companii de dimensiuni mari sau IMM-uri.

Oficial, ne merge bine, și tot oficial, riscăm să pierdem bani

În momentul de față, România este peste media europeană (77%) a sumelor aprobate spre finanțare, cu 83 procente din alocarea totală. Problemele se vor ivi însă, începând de anul viitor, cu implementarea propriu-zisă a proiectelor semnate, au declarat recent la Bruxelles oficiali din cadrul Comisiei Europene.

Astfel, întârzierile mari în realizarea concretă a proiectelor contractate poate duce la pierderea sumelor rămase necheltuite (dezangajare). La ceremonia de instalare ca ministru, actualul titular al portofoliului fondurilor europene, Marcel Boloș, spunea că, pentru 2020, există un risc de dezangajare de 300 de milioane de euro, la nivelul Programului Operațional Regional.

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.

Foto: Pixabay