Sursa foto: BVB
24 februarie 2022, ziua în care Rusia a invadat Ucraina, va avea consecințe sociale, politice și economice greu de estimat, iar evoluția războiului care se duce acum în țara vecină e însoțită de semne de întrebare. Piețele bursiere globale au suferit cea mai amplă lovitură din 2020, dar investitorii sunt ceva mai căliți: au fost îngrijorare și scăderi, dar nu panică, spun specialiștii din piață. Creșterea inflației, noi blocaje în lanțurile de aprovizionarea, forțarea pieței energiei, care deja a ajuns la limite greu de suportat pentru cetățeni și afaceri – sunt doar câteva dintre riscurile de la orizont. În actualul context de război: ce să facă și ce să nu facă investitorii, există investiții mai sigure decât altele, se pot găsi “oportunități”? Sunt câteva dintre întrebările la care răspund pentru Economedia specialiștii din piață.
Bursa de Valori de la București (BVB) a deschis ședința de tranzacționare de joi în scădere puternică, de peste 4%, după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat o operațiune militară în Ucraina și trupele rusești au intrat pe teritoriul țării. Indicele principal BET se deprecia cu 4,10% la zece minute de la deschiderea bursei, la 12.661,43 puncte, la fel ca indicele BET-TR, care reflectă evoluţia celor mai lichide 19 acţiuni listate la BVB şi dividendele distribuite de acestea, care era cotat la 22.551,47 puncte. BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la Bursă, scădea cu peste 3%. Acestea au fost primele reacții ale investitorilor din piața de capital, după ce Rusia a declanșat război în țara vecină, Ucraina.
Efectele nu au fost, însă, devastatoare în piața românească.
“De această dată, investitorii nu s-au panicat. Nu am avut scăderile din perioada instituirii lockdown-ului COVID-19. Probabil și investitorii sunt mai căliți”, spune Dragoș Mesaroş, director tranzacționare Goldring. Iar indicatorii americani au adus, din nou, optimism în piețe, înainte de închiderea săptămânii bursiere.
“Weekend-ul e lung, pot să apară multe știri. În momentele de după anunțarea invaziei Ucrainei, au fost acțiuni emoționale, dar nu panică. Unii au vândut, dar unii investitori s-au regrupat și au fost și cumpărăturii. Cel puțin în cazul nostru, cumpărătorii au fost mai mulți decât vânzătorii. Pe de altă parte, și vânzări au fost mai multe decât într-o zi obișnuită. De fapt, am avut ziua cu cel mai mare număr de tranzacții pe bursă”, spune Mesaroș.
Unul dintre sfaturile pentru investitori pe care specialiștii le repetă: analiza rezultatelor financiare ale companiilor din anul anterior, care încep să fie publicate în această perioadă. “Urmează lucruri imprevizibile și de necontrolat, așa că ne așteaptă în continuare zile cu volatilitate ridicată”, anticipează specialistul. “De-a lungul anilor, am avut o serie de crize, iar unele au adus panică și scăderi masive, chiar de 40%. Cei care au avut curaj au reușit să obțină randamanete de 60-70%, iar asta ne arată că, și în astfel de perioade, oportunități există. Acum contează și ce tip de investitor ești – dacă ești prudent sau faci acțiuni speculative – și să știi ce pierdere poți să îți asumi. În momente de panică, nu există niciun domeniu salvator. Nuclearelectrica, care a raportat creșteri în datele anuale, a înregistrat o pierdere de peste 5%. Vorbim de creștere la rezultate pe un an întreg. În momente de tensiune, oamenii nu se gândesc la ce a fost pe perioada unui an”, exemplifică Mesaroș.
Activele de refugiu
Într-o situație de criză, investitorii preferă o serie de așa-numite „active de refugiu” și, în acest context de conflict armat, este posibil să existe anumite sectoare de activitate care să reprezinte investiții inspirate, spune Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al TradeVille, cel mai mare broker de retail de la Bursa de Valori Bucureşti
“În general, situațiile de conflict generează atât riscuri fizice – reducerea populației, distrugerea unor capacități de producție – și riscuri politice – sancțiuni economice, cât și oportunități”, sintetizează Dumitrescu, referindu-se la investiții care se pot face la prețuri mult reduse față de o situație de pace.
“Ca în majoritatea situațiilor de criză, investitorii preferă o serie de așa-numite „active de refugiu” (titluri de stat ale unor jurisdicții mai stabile, cum ar fi Japonia, SUA, Germania sau metale prețioase). Totuși, în contextul dat, este posibil ca anumite sectoare de activitate să fie investiții inspirate. De exemplu agricultura, industria energetică sau producătorii de materiale de bază ori armament și materiale militare”, menționează Dumitrescu.
Există o serie de date pe care investitorii trebuie să le urmărească cu atenție.
“În orice conflict este important de înțeles cine va câștiga si cu ce costuri, în așa fel încât eventualele investiții care pot părea „ieftine” să nu fie de fapt active fără mare valoare. În acest sens, trebuie urmărită și anticipată corect evoluția și amploarea conflictului. Dincolo de asta, trebuie verificată și soliditatea bilanțului societăților în care s-ar investi, dar și robustețea lor operațională. De exemplu: cât de expuse sunt ele sau clienții sau furnizorii lor la vicisitudinile războiului?”, menționează Dumitrescu.
Sub spectrul recesiunii
Conflictul din vecinătatea noastră aduce modificări majore ale situației politice internaționale, restricții economice și o serie de necunoscute și riscuri, subliniază Lucian Isac, director general Estinvest.
“Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, ne vedem cu toții puși în fața unei realități pe care nici în cele mai pesimiste scenarii nu o imaginam: un război în imediata vecinătate, între două țări europene cu o istorie indelungată, ambele cu un potențial economic considerabil. Deși, în ultima perioadă, tonul dintre cele două părți era din ce în ce mai amenințător, piețele financiare au fost luate prin surprindere de atacul declanșat în ziua de 24 februarie, de unde și unda de soc care s-a propagat pe piețele din întreaga lume, în unele cazuri generând scăderi ale indicilor de referință chiar cu două cifre”, amintește Isac.
Creșterea inflației, noi blocaje în lanțurile de aprovizionarea, forțarea pieței energiei, care deja a ajuns la prețuri greu de suportat pentru cetățeni și afaceri – sunt doar câteva dintre riscurile de la orizont.
“Conflictul Rusia –Ucraina poate avea evoluții neașteptate și nici una nu poate fi considerată ca fiind de preferat, cea mai probabilă fiind ca acest conflict să nu se extindă și la alte țări. Un investitor își poate face planuri financiare doar în situația când țara în care trăiește nu se află în stare de război, altminteri grjile sale financiare trec pe loc secund în fața celor legate de sănătatea și viata sa și a familiei sale.
Acest conflict aduce modificări majore ale situației politice internaționale, introducând realitatea punerii în practică a pretențiilor și revendicărilor teritoriale care pot conduce la restricții economice inimaginabile anul trecut și cred că asta e suficient pentru a ne imagina cu ușurintă anvergura perturbărilor ce pot apărea în lanțurile de aprovizionare în orice sector de activitate, deja afectate de pandemie. Cea mai evidentă și în atenția tuturor este perturbarea aprovizionării cu gaz si țiței a Europei în primul rând , dar și influențarea pieței țițeiului care iată că a depășit 100$ barilul pentru prima dată după mulți ani. Efectul principal poate fi reprezentat de noi presiuni inflaționiste care și așa erau la cote nemaîntâlnite de zeci de ani. Este posibil ca din cauza sancțiunilor impuse Rusiei și, de asemenea, a răspunsurilor Rusiei la aceste sancțiuni să avem stagflație, fenomen care riscă să se manifeste pe un termen îndelungat, ceea ce este posibil să conducă la politici de ridicare a dobânzilor la niveluri mari cu tot apanajul lor de restrângere economică, înrăutățirea condițiilor de creditare și, în final, la recesiune”, avertizează Isac.
Ce poate face un investitor, în acest context?
“Să fie prudent, să aibă investiții în domenii defensive și să dețină o parte din portofoliu în cash sau instrumente cu grad scăzut de risc, cum sunt titlurile de stat cotate la bursă, în așteptarea unor oportunități investiționale, care apar destul de frecvent în astfel de momente cu o volatilitate ridicată. Ca investiții defensive reprezentate la noi pe piața de capital, mă gândesc la societățile mari cu dividende constante de ani mulți și o activitate consistentă în domeniul lor de activitate, dacă nu chiar de monopol. Aici vorbim despre domeniul de activitate care este o necesitate pentru populație și pe care-l văd bine reprezentat la noi, anume domeniul energiei”, enumeră Isac.
La rândul său, Isac le mai recomandă investitorilor să analizeze cu atenție raportările financiare, și nu numai, ale tuturor emitenților din portofoliu, cu atât mai mult cu cât în această perioada sunt făcute publice situațiile financiare de final de an. “În urma analizării acestor rapoarte am constatat o îmbunătățire a profitabilității și în sectorul financiar, bine reprezentat pe piața noastră, pe lângă cel din energie. Totodată, o anumita rigoare în ceea ce privește selecția activelor în care un investitor își plasează disponibilitățile, ar reprezenta o atitudine potrivită in aceste vremuri. Concret, în perioada următoare, ar fi preferabil ca investițiile să fie facute în instrumente gen titluri de stat, acțiuni, obligațiuni, listate pe piețele financiare (ex. Bursa de Valori Bucuresti), iar investițiile in crypto-active sau alte plasamente puternic speculative să fie trecute în plan secund”, spune directorul Estinvest.
Zona de confort investițional
În principal, un investitor ar trebui să evite să se depărteze semnificativ de zona lui de confort investițional, spune Alin Brendea, acționar al companiei de brokeraj Prime Transactions.
“În astfel de momente, mai mult decât oricând, ar trebui să treacă în revistă profilul său de risc, obiectivele investiționale și, mai ales, perioada de timp pe care o are la dispoziție pentru investițiile bursiere. În perioada de conflict, piețele tind să fie mult mai volatile. Un investitor cu un profil de risc scăzut va avea șanse mari să lichideze deținerile de instrumente financiare atunci când scăderile se accentuează si, astfel, să vândă în jurul unor minime de piață. Această posibilitate ar trebui evitată. De aceea, cei cu profil de risc scăzut ar trebui să modifice structura portofoliilor deținute fie prin creșterea ponderii de cash, fie prin migrare spre tiluri mai stabile, cum ar fi acțiunile plătitoare de dividende semnificative. Perioada de timp pe care o are la dispoziție un investitor devine foarte importantă în momentele de stres al piețelor financiare. Un conflict armat poate determina nu doar volatilitate exacerbată pe piețe, ci și o perioadă mai lungă până când piața va recupera scăderile apărute. Ca atare, cei care nu au la dispoziție resursele investiționale pe o perioadă mai lungă de timp pot fi expuși riscului de a fi obligați să vândă în condiții defavorabile”, avertizează Brendea.
Deciziile luate în condiții de stres pe piețe tind să fie unele mai puțin inspirate, amintește specialistul.
“Comportamentul panicard pe piețe produce invariabil pierderi. De aceea este important ca fiecare investitor să dezvolte o atitudine proactivă în astfel de momente. Și să recalibreze portofoliul la propriul profil de risc și nevoilor sale financiare. În acelasi timp, perioadele de acest gen pot aduce și oportunități importante. Cei care dețin capital pot găsi în astfel de momente unele dintre cele mai bune perioade de a intra pe piața bursieră. Însă e nevoie de experiența investițională și mai ales de capital cu apetit de risc ridicat și cu o disponibilitate de imobilizare pe termen lung”, spune reprezentantul Prime Transactions.
În aceste zile, investitorii au devenit mai prudenți și mai interesați de evoluțiile bursiere. “Am văzut îngrijorare, dar nu panică pe bursă. Toată lumea așteaptă noutățile de pe frontul ucrainean, iar până când vom avea informații mai certe investitorii vor continua să prefere prudența, vor sta în expectativă”, conchide Brendea.