Ioana Arsenie, strateg financiar: De ce aleg mulți antreprenor să nu participe la licitații publice. Cum pot fi convinși să intre în parteneriate public-private

Parteneriatele Public–Private (PPP) sunt prezentate adesea ca un instrument strategic pentru dezvoltarea economică, atragerea de expertiză privată și reducerea presiunii pe bugetele publice. În teorie, PPP-urile pot fi cheia unor proiecte majore în infrastructură, sănătate, educație sau agricultură. În practică, însă, realitatea din România ridică semne de întrebare privind transparența, predictibilitatea și accesul real al mediului privat la astfel de colaborări, afirmă Ioana Arsenie, strateg financiar și CEO Trusted Advisor Strategy & Finance.

De ce PPP-ul rămâne subutilizat în România

Ioana Arsenie atrage atenția asupra unei bariere majore: incompatibilitățile și interesele duble în aparatul de stat, care pot altera funcționarea corectă a licitațiilor și selecției partenerilor. În plus, pentru o companie privată, intrarea pe piața contractelor B2G (business-to-government) presupune:

• Resurse financiare semnificative pentru a susține termene lungi și imprevizibile de încasare.
• Plata corectă a taxelor în timp ce fluxul de numerar poate fi dezechilibrat.
• Lipsa garanției că procedurile vor fi transparente și competitive.

Rezultatul: mulți antreprenori aleg să nu participe deloc la licitații publice, chiar dacă au capacitatea tehnică de a livra.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Pot fi PPP-urile o strategie câștigătoare pentru România?

La nivel european și internațional, există exemple de succes:

• Franța: integrarea resurselor naturale în proiecte turistice (ex. parc acvatic într-o localitate cu probleme sociale), generând locuri de muncă și venituri fiscale.
• Spania și Germania: spitale, infrastructură de transport urban, centre culturale sau filarmonici realizate prin PPP.
• Asia și America: proiecte pe 20–30 de ani, închise cu succes, cu lecții importante despre guvernanță și monitorizare.

În România, Ioana Arsenie vede ca priorități strategice:

• Infrastructura de irigații – pentru a reduce despăgubirile plătite din cauza secetei.
• Huburi logistice regionale – pentru valorificarea potențialului de distribuție.
• Proiecte ample în infrastructură, sănătate și educație – susținute din fonduri europene și capital privat.

KPI și mecanisme de control – cheia succesului

Experiența internațională arată că un PPP de succes are două faze critice:

1. Etapa de design, finanțare și construcție

• Control strict al bugetului de investiție (CAPEX).
• Monitorizarea permanentă a progresului, pentru a evita depășirile de termen care reduc perioada de profitabilitate.

2. Etapa de operare și mentenanță

• Controlul calității serviciilor și al execuției bugetului de operare.
• Implementarea unui set clar de penalități contractuale pentru întârzieri, nerespectarea standardelor de calitate sau a tarifelor agreate.

Un element cheie, susținut de Ioana Arsenie, este administratorul independent de contract, care să garanteze echilibrul între parteneri și respectarea obligațiilor asumate.

Transparență și asumare – fără ele, PPP-ul rămâne doar pe hârtie

Pentru ca parteneriatele public–private să fie un motor real al economiei românești, este nevoie de:

• Criterii clare de calificare pentru companiile private.
• Procese transparente de selecție și atribuire.
• Monitorizare independentă pe întreaga durată a proiectului.
• Contracte standardizate, cu KPI măsurabili și sancțiuni aplicabile.

Fără aceste elemente, PPP-ul riscă să rămână un concept frumos în teorie, dar blocat în suspiciuni și birocrație.

Ioana Arsenie este expert cu peste 20 ani, membru în board și autor a numeroase studii, analize și opinii dedicate în principal IMM-urilor, în slujba cărora activează prin propriul cabinet de consultanţă Trusted Advisor Strategy & Finance din 2015.