Creşterea preţurilor la energie ar putea forţa Banca Centrală Europeană (BCE) să oprească “examinarea” inflaţiei ridicate şi să acţioneze pentru a tempera creşterea preţurilor, în special dacă tranziţia ecologică se dovedeşte a fi inflaţionistă, a afirmat Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Potrivit unei estimări preliminare publicată vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 5% în decembrie, de la un nivel de 4,9% în noiembrie. Este un nivel-record pentru zona euro şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), de 2%.
Până în prezent, BCE nu a înăsprit politica monetară, argumentând că factorii care stau la baza acestei creşteri a preţurilor au caracter temporar.
“Tranziţia verde reprezintă un risc ridicat de inflaţie pe termen mediu. Creşterea preţurilor la energie ar putea necesita schimbarea politicii de expectativă”, a avertizat Schnabel.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Oficialul a adăugat că există două scenarii în care BCE ar trebui să-şi modifice politica. În primul scenariu, Banca va acţiona dacă preţurile ridicate la energie afectează alte sectoare ale economiei şi comportamentul de stabilire a preţurilor. “Până acum, totuşi, nu sunt indicii că avem efecte secundare extinse. Creşterile salariale şi solicitările sindicatelor rămân comparativ moderate”, a explicat reprezentanta BCE.
În al doilea scenariu, Banca Centrală Europeană va acţiona dacă traiectoria preţurilor energiei, afectate de taxele pe emisiile de dioxid de carbon şi tranziţia verde, ameninţă să împingă inflaţia de bază peste ţintă, a adaugat Schnabel.
Analiştii apreciază că majoritatea factorilor care au dus la majorarea inflaţiei sunt temporari, astfel încât în cele din urmă presiunile asupra preţurilor se vor atenua.
Comisia Europeană estima, în previziunile economice de toamnă, că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023.
Această creştere puternică a inflaţiei este determinată, în principal, de majorarea preţurilor la energie, dar pare să fie legată şi de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii, aprecia forul european.
