Sursa foto: STRINGER / AFP
Pierderea este semnificativă, dar afrontul este mai important. Miercuri, 13 septembrie, un submarin de atac rusesc și o navă de desant au fost lovite de rachete ucrainene la Sevastopol, important port militar situat în sudul peninsulei Crimeea, unde este staționată flota rusă de la Marea Neagră. Aflate în doc uscat, cele două nave au luat foc după ce au fost lovite de unul sau mai multe proiectile, potrivit imaginilor postate pe rețelele de socializare, scrie Le Monde, potrivit agenției Rador Radio România.
„În această seară, forțele armate ucrainene [au efectuat] o lovitură folosind zece rachete de croazieră” asupra unui șantier naval din Sevastopol, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un mesaj publicat pe Telegram, recunoscând că „două nave aflate în reparație au fost avariate”. Potrivit guvernatorului rus al orașului, Mihail Razvojaev, „douăzeci și patru de persoane au fost rănite” în timpul acestui atac. Imaginile din satelit au confirmat daune structurale semnificative la ambele clădiri.
Acest eveniment reprezintă o nouă lovitură pentru flota Mării Negre, care a pierdut deja mai multe nave, inclusiv crucișătorul amiral Moskva, scufundat de rachete ucrainene în aprilie 2022. Distrugerea, totală sau parțială, a navei Rostov-pe-Don, dată în exploatare în 2014, va reduce capacitatea rușilor de a trage rachete de croazieră Kalibr în Ucraina, așa cum procedează de la începutul războiului de pe cele șase submersibile și cele trei fregate din clasa Amiral Grigorovici pe care le are în regiune.
Avariile cauzate navei Minsk vor limita și posibilitățile de desfășurare a operațiunilor de transport amfibii sau de trupe. Un avantaj semnificativ dacă Ucraina ar încerca să izoleze Crimeea prin distrugerea definitivă a podului Kerci, ceea ce permite aprovizionarea peninsulei.
„Acțiunile ucrainene îi forțează în mod clar pe ruși să-și reducă prezența pe mare și să adopte măsura de „flotă în mișcare”, în care se urmărește mai presus de toate păstrarea capacităților pentru următoarea lovitură”, estimează Joseph Henrotin, director de cercetare la Centrul pentru Analiza și Prognoza Riscului Internațional.
Instalații de foraj ocupate
În plus, acest bombardament ar putea duce la o imobilizare treptată a flotei ruse, din lipsa posibilității de a întreține și repara navele. „Docurile uscate sunt esențiale pentru reparațiile majore. Neutralizarea a două dintre cele trei existente la Sevastopol – rămâne de văzut cât de deteriorate sunt – ar fi o lovitură serioasă”, subliniază Henrotin.
Celălalt port rusesc de la Marea Neagră, Novorossiysk, are doar docuri plutitoare, iar flota Moscovei din regiune nu mai poate fi întărită după închiderea strâmtorilor Bosfor și Dardanele, decisă de Turcia în conformitate cu acordurile de la Montreux.
Această operațiune, fără precedent ca amploare de la începutul războiului, se desfășoară într-un context de creștere a activității militare în nord-vestul Mării Negre. Luni, ucrainenii au susținut că au capturat mai multe platforme de foraj ocupate de ruși după anexarea Crimeii, în 2014. Fără echipaj, dar echipate cu radar și mijloace de detectare, acestea au fost folosite de Moscova pentru a monitoriza traficul maritim din regiune, în special accesul spre și dinspre Odesa, principalul port de cereale al Ucrainei.
Într-un videoclip difuzat luni de informațiile militare ucrainene putem vedea mai multe ambarcațiuni cu motor Sea Force de fabricație americană debarcând forțele speciale pe o platformă a complexului Viski Boika, pentru a demonta echipamentul de supraveghere lăsat acolo de Rusia. În cadrul acestei operațiuni au avut loc schimburi de foc cu un avion de luptă Suhoi Su-30, fără să se poată stabili dacă au fost lovite nave ucrainene, așa cum susțin rușii.
La sfârșitul lunii august, comandouri ucrainene au efectuat și un raid nocturn la Capul Tarhankut, situat în vestul îndepărtat al Crimeii. Potrivit informațiilor postate pe rețelele de socializare, stația radar Mayak, care permite rușilor să controleze toate aeronavele care zboară deasupra părții de nord și centrale a Mării Negre, a fost avariată semnificativ.
„Inamicul a suferit pierderi în rândul oamenilor săi, iar echipamentul a fost distrus”, au transmis serviciile de informații ucrainene.
Strategia rusă de sufocare a comerțului ucrainean cu cereale
Această multitudine de operațiuni trebuie înțeleasă în contextul suspendării acordului care a permis ucrainenilor să-și exporte cerealele. La 17 iulie, Rusia a refuzat să reînnoiască acest aranjament, care i-a permis Kievului să exporte aproximativ 33 de milioane de tone de cereale din iulie 2022. Moscova a explicat că orice navă comercială care ar încerca să ajungă într-un port ucrainean va fi acum considerată o țintă militară, impunând o blocadă navală de facto.
Ca semn al unei strategii coordonate de asfixiere a exportului de cereale ucrainene, rușii au lansat la mijlocul verii o campanie de bombardamente asupra porturilor de pe malul Dunării, prin care tranzitează o parte din cerealele țării. În timpul acestor lovituri, una sau chiar mai multe drone rusești au căzut pe teritoriul României, situat de cealaltă parte a fluviului. Deocamdată, aceste „incidente” nu au provocat o reacție puternică din partea țărilor Alianței Atlantice, printre care se numără și România.
În fața acestor încercări de a impune un blocaj total asupra cerealelor, Kievul își arată hotărârea de a deschide un nou coridor naval de-a lungul coastelor sale, departe de navele inamice. „Ucrainenii distrug stațiile radar care acoperă zona, pentru a-i „orbi” pe ruși”, transmite o sursă militară. De la încheierea acordului, doar patru nave de marfă au părăsit porturile ucrainene, dar acestea nu transportau cereale.
Pentru a-i liniști pe armatori și a-i convinge să folosească acest nou coridor, Regatul Unit s-a declarat gata să le asigure protecția. „Vom folosi serviciile noastre de informații, supraveghere și recunoaștere pentru a monitoriza activitatea Rusiei în Marea Neagră”, a declarat biroul prim-ministrului Rishi Sunak într-o declarație publicată pe 7 septembrie, asigurând că Royal Air Force survolează deja zona pentru a „descuraja Rusia de a efectua lovituri ilegale împotriva navelor civile care transportă cereale”.
Un semnal puternic trimis Rusiei, dar și Chinei. „Cu acest nou coridor pentru cereale, occidentalii ar putea avea interes să arate că libertatea de navigație trebuie respectată”, explică Yohann Michel, cercetător la Institutul Internațional de Studii Strategice, un think tank-ul britanic. „Cum putem impune /libertatea de circulație/ mâine în strâmtoarea Taiwan dacă nu suntem capabili să o garantăm astăzi de-a lungul coastelor europene?”