Foto: Pixabay
Extinderea standardelor tradiţionale de raportare financiară pentru a acoperi raportarea de sustenabilitate este o evoluţie inevitabilă şi binevenită şi va deveni pentru multe companii la fel de importantă precum raportarea financiară anuală, arată Richard Perrin, Partener, Head of Advisory, KPMG în România, citat de Agerpres.
Conform unui comunicat al KPMG, precizările vin în contextul în care Comisia Europeană a anunţat luna trecută un pachet de măsuri destinat promovării sustenabilităţii, ca parte a obiectivului de creare a unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Una dintre măsuri este o propunere de directivă privind raportarea sustenabilităţii corporative, al cărei scop ar fi îmbunătăţirea fluxului de informaţii privind sustenabilitatea în universul corporativ pentru mai multă consecvenţă, astfel încât companiile, investitorii şi publicul larg să poată utiliza informaţii comparabile şi relevante în procesul decizional.
Directiva ar impune cerinţe de raportare suplimentare comparativ cu normele curente ale Directivei privind Raportarea Non-financiară (NFRD), cu scopul ca, pe termen lung, raportarea privind sustenabilitatea să devină comparabilă cu raportarea financiară. Mai mult, aria raportării non-financiare ar fi extinsă considerabil, estimările indicând că aproximativ 50.000 de companii din Uniunea Europeană ar fi afectate de noile cerinţe, faţă de cele aproximativ 11.000 care raportează non-financiar astăzi.
Raportarea privind sustenabilitatea va include informaţii calitative şi cantitative, retrospective, dar şi referitoare la viitor. Standardele vor fi diferite pentru companiile mari şi pentru IMM-uri, iar noul cadru pentru raportare ar putea intra în vigoare începând cu 2023 pentru companiile mari şi începând cu 2026 pentru IMM-urile listate pe pieţele reglementate ale Uniunii, susţine KPMG.
Potrivit analizei, companiile aflate sub incidenţa Directivei vor publica raportarea de sustenabilitate in raportul administratorilor în format XHTML, în concordanţă cu Regulamentul ESEF (Formatul Electronic Unic European), iar raportarea privind sustenabilitatea va necesita o asigurare limitată externă independentă.
Pachetul legislativ publicat în aprilie 2021 este o etapă importantă pe tema sustenabilităţii finanţelor în agenda Comisiei Europene. Ca parte a acestei agende, Regulamentul privind Taxonomia UE a inclus în lege definiţia activităţii durabile din punct de vedere al mediului, iar Regulamentul privind informaţiile legate de durabilitatea în sectorul serviciilor financiare a stabilit noi cerinţe de prezentare referitoare la teme ESG (Mediu, Social, Guvernanţă) aplicabile investitorilor instituţionali. Alte prevederi legislative sunt în dezvoltare, inclusiv un Standard pentru Obligaţiuni Verzi şi o Etichetă Ecologică a UE pentru produsele de investiţii.
KPMG România, la fel ca alte firme membre KPMG din alte ţări, publică periodic un raport de sustenabilitate, susține Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner al KPMG în România.
Analiza arată că standardele pentru raportarea de sustenabilitate sunt tot mai dezvoltate şi deseori fundamentate pe principiile de bază ale standardelor de raportare financiară existente. De pildă, administratorii Fundaţiei pentru Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) au anunţat planul de înfiinţare a unui nou consiliu pentru stabilirea standardelor de raportare a sustenabilităţii. Acesta se va concentra pe informaţii importante pentru deciziile investitorilor şi ale altor creditori, iniţial pe aspecte legate de climă, şi se va baza pe recomandările Grupului Operativ privind Prezentarea Informaţiilor Financiare în Materie de Schimbări Climatice (TCFD). Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO) va lucra împreună cu Fundaţia IFRS la acest proiect.
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) a sugerat că standardele IFRS ar trebui să se bazeze pe conceptul de “dublă materialitate” avansat de Uniunea Europeană, prin care companiile raportează impactul factorilor de mediu, sociali şi de guvernanţă (ESG) asupra performanţei financiare a companiei, alături de impactul companiei asupra mediului şi societăţii.
“Sistemul financiar va juca un rol foarte important în dezvoltarea unei economii durabile în anii următori şi va fi exponenţial analizat de guverne, bănci centrale şi autorităţi de reglementare. Ne putem aştepta la o consolidare semnificativă a cerinţelor de raportare non-financiară, deoarece sustenabilitatea devine un element cheie al modelelor de afaceri şi al cadrului de gestionare a riscurilor. Auditul anual va cuprinde în mod uzual atât raportarea financiară, cât şi pe cea nefinanciară”, potrivit lui Cezar Furtună, Partener, Head of Audit, KPMG în România.