Sursa foto: Inquam Photos / Alex Nicodim
A trecut aproape o jumătate de an de când ploile abundente au dus la infiltrații în minele vechi de la Praid, traversate de pârâul Corund, un afluent al Râului Târnava. Pe lângă faptul că dezastrul ecologic a distrus complet fauna râului Târnava, lipsa apei potabile afectează zi de zi viața a circa 40.000 de locuitori din Târnăveni și comunele Băgaciu, Adămuș, Gănești, Fântânele și Suplacu care au rămas fără apă. În continuare, Aquaserv și ISU distribuie apa potabilă în cisterne și pet-uri, în timp ce la robinete curge apă cu o concentrație de cloruri dublă decât cea admisă, transmite Radio România Târgu Mureș preluat de Rador.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Instalarea celor trei stații de desalinizare, de la Târnăveni, Fântânele și Băgaciu, pe care statul a cheltuit peste18 milioane de lei, este în grafic și vor putea deveni funcționale la finele lunii, spun reprezentanții Aquaserv.
Aceasta este însă doar o soluție pe termen scurt, costurile de operare fiind duble decât în mod obișnuit, în timp ce planul de aducțiune, ca soluție pe termen lung, e blocat la Ministerul Mediului, precizează pentru Radio Târgu Mureș directorul Companiei Aquaserv, Sipos Levente:
„E aceeași situație, în momentul de față. Azi dimineață erau circa 511 mg/l clorurile în Târnava, deci între 400 și 500 mg/l se menține tot timpul. În afară de faptul că noi pe partea de desalinizare suntem în grafic și aia va rezolva tot ceea ce înseamnă apa potabilă, în schimb, ceea ce înseamnă Târnava Mică nu se întrevede în următoarea perioadă nimic care să îmbunătățească starea de fapt. Încă nu s-a făcut nici un pas în ceea ce înseamnă rezolvarea pe termen lung a problemelor și aici mă refer la analiza a ceea ce înseamnă aducțiunile. Evaluarea făcută de Ministerul Mediului avea terme de finalizare acum două luni…”
Situația este neschimbată și la Praid, iar din cele patru tipuri de lucrări propuse încă din luna iunie de experții români și străini pentru prevenirea unor incidente viitoare s-a realizat doar una, și anume devierea pârâului Corund, prin tuburi corugate.
De alte două proiecte convenite de experți, și anume devierea albiei Corundului pe albia sa istorică și realizarea unor acumulări neperpamenente în zona din amonte de salină, urma să se ocupe Administrația Națională a Apelor Române (ANAR).
Președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond, a precizat pentru Radio Târgu Mureș că Administrația Bazinală (ABA) Mureș a făcut un studiu de fezabilitate și chiar un proiect tehnic. Acesta ar fi fost modificat la nivel central de ANAR, unul din motive fiind costurile ridicate, mai spune Bíró Barna-Botond:
„Asta știu, că vinerea trecută a fost avizat pozitiv, în Comisa tehnică a ANAR-ului, proiectul tehnic făcut de ABA Mureș care vizează devierea definitivă a pârâului Corund. Ăsta e un lucru bun pentru că proiectul a fost blocat cam o lună și jumătate. Dar, aici dacă e vorba de rezolvarea unei probleme majore, atunci nu discutăm despre bani. Aici trebuie găsită soluția definitivă care rezolvă problema în mod definitiv și după aceea trebuie găsite surse de finanțare.”
Deocamdată, de catastrofa ecologică de la Praid nu a fost găsit nimeni vinovat, iar responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta.
Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, sunt vinovate de neglijență patru autorități ale statului: Salrom, Apele Române, CONVERSMIN și ANRM. Singura măsură luată a fost demiterea fostului director al ANAR, Sorin Lucaci, pe motiv că instituția a ratat atragerea a circa 300 de milioane de euro pentru realizarea de diguri și alte investiții din PNRR.
Între timp, turismul din zonă a fost îngropat, industria ospitalității din Praid însemnând peste 150 de unități de cazare, hoteluri și pensiuni și restaurante.
Salina aducea anual la Praid aproximativ 200.000 de turiști, fiind eliberate circa 700.000 de bilete, iar cei care mergeau la tratament stăteau 7-10 zile.
Ministerul Economiei a promis bani antreprenorilor locali pentru a-i ajuta să-și păstreze personalul.
Peste 80 de firme, proprietare de pensiuni și hoteluri au cerut aproape un milion de euro, prin schema de ajutor lansată de minister în luna iulie, după inundarea salinei.
Banii nu au ajuns iar cererile sunt încă în evaluare. Se estimează că până la finele acestui an se vor încheia contractele de finanțare iar banii vor ajunge la beneficiari până în decembrie 2026, ceea ce înseamnă că, până atunci, multe afaceri din zonă pot fi deja în faliment, spun autoritățile locale.
