Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, poate influenţa pieţele financiare printr-o încruntare, în timp ce predecesorul său, Mario Draghi, folosea zâmbetul pentru a-şi consolida mesajul pe care dorea să îl transmită, potrivit unui nou studiu, informează Reuters.
Este cunoscut faptul că agenţii de bursă se agaţă de fiecare cuvânt al directorilor de bănci centrale pentru a obţine indicii cu privire la evoluţia ratelor dobânzilor.
Însă o lucrare academică intitulată “Emoţiile politicii monetare” a constatat că până şi o simplă schimbare a expresiei faciale sau a tonului poate afecta preţurile pieţei.
Cercetătorii de la Universitatea Giessen din Germania au utilizat cea mai recentă tehnologie pentru a recunoaşte şi a clasifica expresiile faciale şi emoţiile vocale ale lui Mario Draghi şi Christine Lagarde în timpul conferinţelor de presă care urmează deciziilor BCE privind rata dobânzii.
Profesorul Peter Tillmann şi colegii săi au rulat apoi un model de învăţare automată pe transcrierile acestor conferinţe media pentru a evalua dacă mesajul transmis într-un anumit minut a fost de tip “dovish” (făcând aluzie la rate mai mici), “hawkish” (făcând aluzie la rate mai mari) sau neutru.
Ei au constatat că mesajele lui Mario Draghi – indiferent dacă au fost “dovish” sau “hawkish” – au avut un impact mai mare asupra randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, asupra euro şi asupra acţiunilor din zona euro dacă au fost însoţite de un zâmbet.
“Se pare că Draghi ‘ucide cu bunătate’ – cuvintele sale au efectul scontat dacă sunt rostite cu o faţă fericită”, au scris cei şase cercetători în lucrarea lor publicată în această săptămână, transmite Agerpres.
Christine Lagarde, în schimb, şi-ar putea spori impactul asupra pieţei dacă adoptă o expresie furioasă.
“Pentru preşedinta Lagarde… mai multă furie pe faţa ei amplifică impactul ‘hawkish’ asupra randamentelor obligaţiunilor”, se arată în studiu.
Alte rezultate au arătat că Lagarde a manifestat mai multă emoţie decât predecesorul ei, dar ambii au fost mai susceptibili de a-şi exprima furia cu cât inflaţia din zona euro se îndepărta mai mult, în ambele direcţii, de obiectivul de 2% al BCE.
Autorii studiului speră că rezultatele acestuia îi vor face pe factorii de decizie şi pe agenţii de bursă să devină mai conştienţi de importanţa comunicării non-verbale şi a nuanţelor vocale emoţionale.
În ultimii doi ani, studii similare au arătat că acţiunile au crescut atunci când preşedintele Rezervei Federale a folosit un ton pozitiv al vocii sau că preţurile activelor au scăzut atunci când acesta a exprimat emoţii precum furie, dezgust sau teamă.
Descoperirile făcute de acest studiu rezonează cu relatările istoricilor financiari: la începutul secolului al XX-lea, se spunea că guvernatorii Băncii Angliei aveau nevoie doar de o sprânceană ridicată pentru a “disciplina” un bancher în timpul conversaţiilor private.
