Foto: Sondă offshore / ExxonMobil
Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri Legea offshore menită să deblocheze investițiile pentru extragerea gazelor de la Marea Neagră. Legea intră în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.
UPDATE Ministrul Energiei Virgil Popescu a declarat imediat după promulgare că România poate începe oficial să exploateze gazele din Marea Neagră, după ce preşedintele Klaus Iohannis a parafat decretul privind promulgarea Legii offshore.
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, decizională, în 18 mai, după ce a aprobat un singur amendament major la proiectul de lege, prin care Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime.
În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul a primit 91 de voturi „pentru” de la senatori şi 13 „contra”. Senatorii nu au adus amendamente și modificări la proiectul de lege. Amendamentul USR privind transferul profitului din exploatarea gazelor către Pilonul II de pensii a fost respins, având doar 21 de voturi pentru şi 65 contra.
În 2018 a fost votată o lege offshore care este în vigoare, iar acum coaliţia de guvernare, prin semnătura a cinci iniţiatori – preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian, – a depus această iniţiativă la Senat.
Principalele diferențe și noutăți față de vechea lege offshore din 2018:
Pragul de preț al gazului
Legea din 2018, care a blocat investițiile pentru exploatarea gazului din Marea Neagră, stabilea că investitorii plăteau impozit (progresiv) asupra veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețului la gaz, atunci când prețul gazului trecea de 45,71 lei/MWh.
În prezent, în contextul scumpirilor accentuate, prețul real al gazelor este mult mai ridicat.
Așadar, noul proiect de lege stabilește că producătorii vor plăti impozit (progresiv) suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh.
Impozitare progresivă
Impozitul asupra veniturilor suplimentare va fi tot progresiv, iar cotele vor crește de la 15% la 70%, în funcție de prețul de vânzare a gazelor naturale, astfel:
- 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
- 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
- 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
- 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
- 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
- 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
- 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
- 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Deducerile vor crește de la 30% la 40%
Legea veche din 2018 prevedea că investitorii își pot deduce maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream.
Noua lege crește cota și prevede că investitorii își pot deduce 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.
În plus, va fi eliminată limitarea deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. „În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici”, arată documentul.
Fără restricții la vânzare
Vechea lege îi obliga pe investitori să vândă pe piața din România 50% din gazele naturale obținute din perimetrele offshore ale Mării Negre.
Noua lege arată că investitorii „au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia națională precum si cu principiile Uniunii Europene de piață liberă”.
Totodată, investitorii „nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vânzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene”.
Acest lucru nu se va mai schimba în viitor, deoarece legea prevede că aceste drepturi li se acordă investitorilor „pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime”.
Există o singură excepție: situația de criză energetică sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României. În această situație, Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în România, a cantităților de gaze naturale extrase din perimetrele respective.
Taxele nu se vor schimba pe toată durata acordurilor
Noua lege prevede că regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea investitorilor, pe toată durata acordurilor.
Au fost eliminate cotele obligatorii de angajați și servicii din România
Legea veche obliga investitorii să achiziţioneze bunuri şi servicii de la operatori economici din România şi spaţiul Uniunii Europene. Cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor trebuiau să fie cetăţeni români cu rezidență fiscală în România.
Aceste prevederi nu au mai fost incluse în noua lege.
Va aduce independența energetică a României?
România are în sfârșit o lege menită să dea startul exploatării de gaze din Marea Neagră, la patru ani după ce investițiile s-au blocat ca urmare a unor prevederi păguboase pentru investitori. Însă odată cu această lege esențială pentru securitatea energetică a României, se ridică niște întrebări: este bună, este proastă, este mai bună decât legea anterioară, vor decide companiile să investească în exploatare, cine câștigă de pe urma resurselor, vom avea independență energetică, va scădea prețul gazelor pentru consumatorii români?
Pe scurt, este bine că în sfârșit avem o lege și nu un blocaj, deoarece dacă gazele ar fi blocate în subteran, nimeni nu ar câștiga de pe urma lor, spun experții consultați de Economedia. Însă, pe de altă parte, România se află acum într-o situație mai complicată comparativ cu câțiva ani în urmă, în special din cauza conflictului învecinat cu resursele de gaze din Marea Neagră, care crește riscurile pentru exploatare. Asta deși urgența exploatării este acum mai mare, pentru a putea reduce dependența de gazul rusesc. Nici asupra prețurilor exploatarea gazelor ar putea să nu aibă un impact pozitiv major; într-adevăr, consumatorii români ar trebui să plătească un preț mai mic pe gaze decât vecinii europeni, însă epoca prețurilor mici a trecut. În plus, nici acest gaz nu este suficient pentru a asigura independența energetică a țării, care depinde de mai mulți factori și resurse, iar perspectiva de jucător regional nu ține doar de a avea resurse, ci și de capacitatea statului român de a-și asuma acest rol. Într-un final, dacă românii vor beneficia de pe urma încasărilor obținute din exploatare depinde, de asemenea, de deciziile strategice pe care le luăm: investim bani în rețele de conducte care ar putea sta goale sau demarăm un „val al renovării energetice”? (Detalii, AICI)