Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
UPDATE Comisiile reunite de muncă, juridică și apărare din Senat au votat, marți, noua formă a proiectului de lege privind pensiile speciale, după ce Curtea Constituțională a decis că unele prevederi sunt neconstituționale. Proiectul va fi votat miercuri în plenul Senatului, iar Camera Deputaților este for decizional. Economedia vă prezintă principalele modificări.
La votul de marți, 43 de senatori au votat pentru noul proiect. Toate noile amendamente propuse de PSD și PNL au fost votate marți în comisiile reunite, în timp ce toate amendamentele USR, care ar fi permis eliminarea sistemului de pensii speciale și trecerea întregului sistem de pensii pe baza contributivității, au fost respinse.
Președintele Comisiei de Muncă din Senat, social-democratul Ion Rotaru, a recunoscut marți, la finalul discuțiilor din comisii, că impactul bugetar nu este cunoscut, iar noile praguri de impozitare sunt de 10%, 15% și 20%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ministerul Muncii a precizat, în dezbaterile din Senat, că forma a fost negociată cu reprezentanții Comisiei Europene, conform Libertatea. Reforma pensiilor speciale face parte din cererea de plată numărul trei din PNRR, care ar trebui depusă până la finalul lui 2023.
Iată principalele modificări:
Un amendament adoptat în comisii stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani. Anterior, formularea era „vârsta standard”.
Potrivit amendamentelor, ei vor putea primi o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute din ultimele 48 luni de activitate înainte de data pensionării. Anterior, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.
De asemenea, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Anterior, se prevedea că cuantumul pensiei nete nu poate „depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse”.
Sporurile care vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei vor cele „avute în ultimele 48 luni de activitate înainte de data eliberării din funcție”, anterior fiind „sporurile cu caracter permanent din ultimele luni de activitate”.
Începând cu 1 ianuarie 2024, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.
În plus, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor poate beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate (anterior cuantumul era de 65%), inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În plus, se introduc noi praguri de impozitare a pensiilor speciale, de până la 20% (anterior erau praguri de 10% și 15%).
Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit.a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Știrea inițială
Comisiile pentru muncă, juridică, apărare şi constituţionalitate ale Senatului vor analiza, marţi, Legea pensiilor speciale pentru punerea în acord cu decizia CCR, transmite Agerpres.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, luni, că prin amendamentele depuse la legea pensiilor speciale se încheie “anomaliile” privind plata unor pensii mai mari decât câştigurile obţinute în perioada de activitate şi calculul pensiei în funcţie de veniturile din ultima lună.
“Am făcut ultimele modificări, conform cerinţei CCR. Nu mai era în discuţie impactul, fiindcă, oricum, impactul nu e pentru trecut, e pentru viitor. Nicio lege nu poate fi aplicată în trecut, tot timpul actul e pentru viitor. S-a acceptat impozitarea peste salariul mediu pe economie cu încă zece procente şi calculul pensiei la magistraţi pe ultimele 48 de luni, pentru că singura temă a rămas în zona magistraţilor. (…) Cred că, cu puţin efort, ar putea să treacă de Senat, ca săptămâna viitoare să treacă de Camera Deputaţilor, în eventualitatea în care există iarăşi un atac la CCR să avem timp să ne încadrăm”, a declarat prim-ministrul.
El a subliniat importanţa aplicării aceloraşi reguli şi a eliminării excepţiilor. “Urmează pe urmă să vină Ministerul de Finanţe cu Banca Mondială, ei fac calculul de impact. Dar, este unul acceptat. Ca în multe alte probleme pe care le-a avut România, cred că cel mai important este să se creeze un ‘T’ zero, de unde să ştim exact regulile. Şi regulile, totuşi, să fie la toată lumea la fel”, a explicat Ciolacu.
La rândul său, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat, luni, că legea pensiilor speciale trebuie să fie finalizată în Parlament în maxim două săptămâni, menţionând că va fi o soluţie care trebuie asumată politic pentru ca România să poată beneficia de banii din cererea de plată numărul 3 din PNRR.
“Trebuie să beneficiem de plăţile din cererea de plată numărul 3. (…) Sunt chestiunile legate de timpii prin care se ajunge la corelarea între vechimea minimă şi vechimea maximă, timpul, de asemenea, limită la care se ajungea într-un final, în 2045. (…) Este o discuţie pe care urmează să o finalizăm. Nu s-a luat încă decizia finală pe această speţă. Aşa cum am văzut că există disponibilitate din partea tuturor instituţiilor, o vom rezolva şi pe aceasta”, a adăugat Ciucă.
În 2 august, Curtea Constituţională a României a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.