După ce restricțiile legate de criza sanitară vor fi ridicate, se așteaptă ca economia globală să crească în medie cu + 4,3% în acest an. Redresarea va fi diferențiată în funcție de țară și de sectorul economic. Asia emergentă va trage după ea restul lumii. Până la sfârșitul anului 2021, țările dezvoltate nu vor reuși să revină la nivelul PIB-ului anterior crizei, potrivit Coface (Compagnie Francaise d’Assurance pour le Commerce Exterieur).
În timp ce majoritatea țărilor europene încă se confruntă cu Covid-19 și abia încep campaniile de vaccinare, Coface confirmă că 2021 va fi anul recuperării economice, cu o creștere medie de + 4,3% așteptată la nivel global. Cu excepția unui nou val epidemic, comerțul internațional ar trebui, de asemenea, să-și revină cu o creștere de 6,7% în volum (-5,2% în 2020).
Cu toate acestea, „recuperarea va fi inegală în funcție de țară, de sectorul de afaceri și de nivelul veniturilor”, a avertizat Julien Marcilly, economist-șef al Coface. Astfel, țările dezvoltate nu se vor întoarce la nivelul PIB-ului de dinainte de criză până la sfârșitul anului 2021.
Singura certitudine în acest moment: relansarea economică va putea accelera de îndată ce guvernele vor ieși din constrângerile crizei de sănătate, un punct de cotitură care va fi atins mai degrabă în a doua parte a anului. Cu condiția ca principalele economii ale lumii să reușească să vaccineze cel puțin 60% din populația lor până în vară.
Specializarea economiilor
Inegalitatea se datorează în mare măsură specializării economiilor. Astfel, în Europa, „cu cât o economie este mai mult orientată spre servicii, cu atât impactul crizei este mai puternic”, reamintește expertul Coface. ”Criza va fi depășită mai ușor de țările care au o pondere semnificativă a producției în PIB, spre deosebire de cele care au o pondere importantă a turismului”.
Ajutată de măsuri guvernamentale, Franța ar trebui să experimenteze o revenire economică mai puternică, dar pornind dintr-un punct mai coborât decât alte economii europene. Potrivit Coface, creșterea Franței ar trebui să fie de + 5,4% în acest an, după ce a scăzut cu 8,3% în 2020.
În acest context de redresare generalizată, Statele Unite ar trebui să încheie anul cu o creștere de 3,2% a PIB-ului, după un minus de 3,7% în 2020.
Japonia se mulțumește cu un modest +1,6% (după -5,3%), iar China ar trebui să revină la ratele sale de creștere de dinainte de criză (+ 7,5%). De fapt, economia chineză este cea care, împreună cu toată Asia emergentă (creștere totală de + 6,7% după -0,2% anul trecut), va contribui în mare măsură la stimularea creșterii globale, împreună cu Taiwanul, Vietnamul și chiar Coreea de Sud, care s-au descurcat bine în criza Covid.
În mod evident, planurile de sprijin guvernamental au avut o contribuție semnificativă la salvarea companiilor de faliment. „Se observă în toate regiunile lumii o redresare a afacerilor ce erau pe cale de faliment”, a spus asigurătorul de credit. Au scăzut cu 12% în întreaga lume, 22% în zona euro, 19% în Asia-Pacific și 3% în America de Nord.
Riscuri sociale
Creșterea inegalităților și, în unele cazuri, a sărăciei, frustrările crescânde ale populațiilor față de autorități și gestionarea crizei coronavirusului pot duce la mișcări de protest și violență, avertizează asiguratorul de credite. Lucrătorii cel mai puțin calificați, tinerii și femeile au suferit mai mult din cauza pierderilor locului de muncă decât restul populației.
În plus, exemplele epidemiilor anterioare demonstrează că această creștere a inegalităților veniturilor va fi durabilă și va produce tulburări sociale suplimentare. Acestea apar în medie la un an după pandemie.
Sursa: Les Echos / Autor: Michel De Grandi / Traducerea: Ruxandra Lambru (Rador)