Liderii de business din România trag un semnal de alarmă: Avalanșă de promisiuni electorale nesustenabile. Urmează o îndatorare peste măsură/ Cine va implementa Planul Fiscal și cine va suporta costurile?

Organizația de oameni de afaceri Romanian Business Leaders trage un semnal de alarmă referitor la planul fiscal, programele de guvernare și la măsurile așteptate anul viitor, spunând că există o avalanșă de promisiuni electorale nesustenabile bugetar, urmează o îndatorare peste măsură și nu este clar cine va suporta costurile.

La final de octombrie 2024 Guvernul României a prezentat public Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, plan pentru reducerea deficitului bugetar pe care la prezentat Comisiei Europene. Prin acesta, Guvernul se angajează să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar de la 7,9% (estimat pentru 2024) până la un nivel de 2,5% din PIB în 2031. Planul nu oferă însă claritate cu privire la modul în care se va obține această scădere în termeni reali, în practică, atrage atenția Romanian Business Leaders.

„Ca reprezentanți ai mediului de afaceri din Romania ne manifestăm activ preocuparea cu privire la lipsa de sustenabilitate financiară a promisiunilor electorale. Suntem real îngrijorați cu privire la costul care se va răsfrânge în final asupra mediului economic. Finalul de an este momentul realizării planurilor de afaceri pentru anul următor, dar într-un context marcat de impredictibilitate, planurile de dezvoltare ale antreprenorilor români sunt acum înlocuite de strategii de adaptare la cele mai pesimiste scenarii”, transmite organizația.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

În „reforma fiscală” prevăzută cu aplicabilitate din 2025 se prevede un necesar suplimentar de cel puțin 1,1% din PIB în 2025, necesar care cel mai probabil va fi obținut prin majorări de impozite și taxe. Totodată, planul prevede o creștere cu doar 0,5% din PIB pentru îmbunătățirea colectării (acolo unde este de fapt lupta cu evaziunea reală), începând cu anul 2026 și apoi o creștere cu 0,2% din PIB în 2031.

De asemenea, planul prevede o reducere a cheltuielilor cu personalul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024, la 8,9% din PIB în 2025, ajungând la 8,3% din PIB în 2031, fără a oferi detalii cu privire la o reformă a aparatului bugetar. În schimb, nivelul dobânzilor asumate va crește de la 2% din PIB în 2024 până la 3,5% din PIB în 2031. Potrivit oamenilor de afaceri, neclară este și estimarea scăderii cheltuielilor cu asistența socială de la 12,5% din PIB în 2024 la 10,7% din PIB în 2031, în contextul în care nu se precizează nimic privind o reformă a pensiilor, ajutoare sociale sau a sistemului de sănătate.

Previziunile privind creșterea ponderii datoriei publice în PIB pleacă de la 48,9% în 2023, cu o creștere continuă la peste 60% din PIB în 2026-2031 și o ulterioară scădere până la 47,9% din PIB in 2041.

Ministerul de Finanțe a organizat în această toamnă informări către mediul de afaceri, în cadrul cărora reprezentanții Romanian Business Leaders transmit că au menționat, de fiecare dată, nevoia iminentă de a reduce cheltuielile bugetare și de a nu pune povara deficitului bugetar doar pe umerii firmelor, prin creșteri de taxe și impozite.

„La o primă analiză a planului de reducere a deficitului bugetar, decodăm că urmează o îndatorare peste măsură, pentru a susține, pe lângă investiții publice, un aparat de stat ineficient, incapabil să se reformeze în mod real. Costurile acestei ineficiențe a aparatului public se transferă – prin decizie politică de mărire a impozitării – fie firmelor (prin taxe mai mari pe profit sau venituri), care la rândul lor vor încerca să o recupereze prin prețuri mărite, acolo unde e posibil sau prin încetarea activității, acolo unde firmele nu pot mări prețurile, fie direct populației (prin accize sau TVA mărite sau prin impozite locale mai mari pe locuințe)”, avertizează Romanian Business Leaders.

Având în vedere contextul electoral în care ne aflăm, antreprenorii au analizat comparativ propunerile din programele electorale ale PSD, PNL și USR și redăm principalele diferențiatoare cu privire la:

Viziunea generală privind reducerea cheltuielilor publice:

– PSD propune o abordare de raționalizare a cheltuielilor prin prioritizarea proiectelor de investiții bazate pe impactul lor economic și social, introducerea unui buget bazat pe rezultate și flexibilizarea fiscalității pentru investițiile strategice. Pun accent pe o programare bugetară bazată pe criterii de performanță și eliminarea cheltuielilor nejustificate prin standarde de cost și optimizarea achizițiilor publice.

– PNL adoptă o perspectivă de stabilitate fiscal-bugetară, concentrându-se pe reducerea deficitului și menținerea unui raport sănătos între cheltuieli și PIB, limitând deficitele doar în cazuri excepționale. Măsurile lor prevăd reducerea sectorului public prin digitalizare și prioritizarea unor proiecte cu valoare socială ridicată, fără a propune explicit o restructurare amplă a administrației.

– USR promovează o viziune radicală de eficientizare a aparatului de stat, printr-o reducere semnificativă a numărului de ministere, agenții și poziții redundante din administrație.

Prioritizarea investițiilor și a cheltuielilor strategice:

– PSD subliniază importanța investițiilor publice în infrastructură, sănătate, educație și tranziția verde, cu o abordare prin care să solicite mai multă flexibilitate în raport cu normele fiscal-bugetare europene. Aceasta ar permite continuarea cheltuielilor necesare pentru dezvoltare economică, dar cu un control sporit al risipei prin evaluări de cost-eficiență.

– PNL se concentrează pe prioritizarea investițiilor în proiecte cu impact social, promovează echilibrul între investiții și menținerea deficitului sub control.

– USR adoptă o politică de austeritate investițională, propunând eliminarea programelor considerate neproductive. USR consideră prioritare alocările în funcție de impact economic imediat și evitarea investițiilor care nu aduc beneficii directe contribuabililor.

Romanian Business Leaders transmite că privește cu o notă de îngrijorare aceste platforme politice, întrucât niciuna nu indică clar modul de reducere a deficitului bugetar, așa cum apare în traiectorie descendentă în Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031.

„Pe lângă necesarul de acoperire a deficitului bugetar pentru cheltuielile incluse deja în acest Plan, în această campanie electorală politicienii continuă să ofere promisiuni de reducere a fiscalității sau de acordare de facilități fiscale, arătând lipsa de coerență economică. Și, atunci, ne întrebăm: cine își asumă de fapt acest Plan pentru reducerea deficitului bugetar, cine îl va implementa efectiv și cine va suporta în final costurile aferente?

În contextul în care actualul Guvern anunță că nu va crește taxele și impozitele, așa cum declară și susțin si toate partidele politice aflate în campania electorală, care, în plus, propun și reduceri de fiscalitate, și nici nu sunt clar anunțate operarea unor modificări structurale pentru a scădea în mod real cheltuielile bugetare, singura cale logică pentru a aduce la buget banii necesari rămâne împrumutul. Ori acest comportament repetitiv, dublat de lipsa unei viziuni asupra contextului global economic și geo-politic în care ne aflăm, denotă lipsa de responsabilitate și asumare politică, iar exemplul recent al Greciei rămâne de referință într-un astfel de context economic și geo-politic”, mai avertizează organizația.

Romanian Business Leaders susține necesitatea creșterii competitivității fiscale a României, a stabilității și predictibilității legislației și susține menținerea cotei unice pentru impozitarea persoanelor fizice, fără excepții, dublată de un comportament al statului de reducere și eficientizare a propriilor cheltuieli.