VIDEO Ursula von der Leyen a prezentat un buget istoric al UE, de 2 trilioane de euro: Politica agricolă comună fuzionează cu fondurile de coeziune, piloni strategici de competitivitate și apărare, fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina / Taxe noi pentru venituri noi la buget / Șase comisari, inclusiv cel român, se revoltă împotriva finanțării bugetului UE prin noi taxe

Comisia Europeană adoptă miercuri, 16 iulie, propunerea pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF), pentru perioada 2028-2034. Aceasta va marca începutul procesului de negociere a viitorului buget cu Parlamentul European și Consiliul UE.

UPDATE 19.20 Prezentarea bugetului UE pentru perioada 2028-2034

UPDATE 17.32 Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen anunță bugetul UE.

Ea susține că bugetul UE pentru următoarea perioadă va fi de 2 trilioane de euro, cel mai ambițios propus vreodată, mai flexibil, mai transparent.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„Investim mai mult în capacitatea noastră de a răspunde și mai mult în independența noastră”, a spus ea.

Von der Leyen a spus că contribuțiile statelor membre la bugetul UE vor rămâne constante, dar că vor crește veniturile din resurse proprii.

Primul pilon: fuziunea PAC cu fondurile de coeziune

Aceasta este una dintre cele mai vizibile modificări din propunerea lui von der Leyen, care reprezintă fuziunea celor două mari pachete bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC), care include subvențiile pentru agricultori, și fondurile de coeziune.

• Investițiile în oameni, state membre și regiuni: planurile de parteneriate naționale și regionale, cu 865 miliarde de euro. „Sunt fundația pentru investiții și reforme”
• La inima acestor parteneriate rămân agricultura și coeziunea.
• Alocăm 300 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor. Aceasta include o rezervă agricolă dublată.
• La coeziune, alocăm pentru regiuni mai puțin dezvoltate, un minimum de 218 miliarde de euro. 2 miliarde vor fi alocate pentru pescuit.
• Dăm statelor membre posibilitatea să investească în obiective europene cu împrumuturi de până la 150 miliarde de euro garantate de către Uniunea Europeană. Numit asta Catalyst Europe. Împrumuturile sunt garantate din bugetul UE și vor fi acordate țărilor, pentru a stimula priorități europene specifice: apărare, infrastructură energetică, tehnologii strategice.
• Respectarea statului de drept: Respectarea statului de drept este necondiționată, statul de drept este o necesitate pentru toate finanțările de la bugetul UE. Cu următorul CFM vom merge mai departe. Planurile naționale de parteneriat regional vor face din statul de drept și drepturile fundamentale o condiție pentru investiții și un punct central pentru reforme. Statul de drept se aplică tuturor fondurilor și va fi o condiționalitate inteligentă.
• Erasmus Plus crește cu 50%.

Al doilea pilon: Fondul de competitivitate

• Fondul de competivitate va fi propus cu un buget de 410 miliarde de euro.
• Credem că este crucial să susținem tehnologiile strategice de mâine. Punem accent pe acest fond de competitivitate, finanțând tehnologiile strategice de care avem nevoie pentru piețele viitoare.
• Fondul de competitivitate include dublarea programului Horizon Europe.
• Multiplicăm de 5 ori investițiile în digital, pentru a construi un ecosistem digital sigur și inovativ.
• Va fi un impuls major în clean tech, bioeconomie și decarbonizare. Cu o creștere de 6 ori a fondurilor din bugetul UE care finanțează aceste subiecte.
• Vom avea o țintă de cheltuieli climatice și de biodiversitate de 35% pentru noul CFM, ceea ce se ridică la 700 miliarde de euro.

Al treilea pilon: apărarea și spațiul

• Fondul de competitivitate include apărarea și spațiul. Propunem 131 miliarde de euro pentru apărare și spațiu, de 5 ori mai mult decât avem în prezent.
• Facilitățile Connecting European: le dublăm pentru transport și creștem mobilitatea militară de 10 ori. Creștem de 5 ori cheltuielile de infrastructură de energie, față de în prezent.
• Creștem semnificativ investițiile în securitate cibernetică și în infrastructură dual-use (pentru uz atât militar, cât și civil, n.r.).

Al patrulea pilon: Global Europe

• Un instrument de 200 de miliarde de euro, o creștere de 75%, pentru ajutoare umanitare, parteneriate strategice și extinderea Uniunii Europene.
• „Extinderea este o prioritate cheie. Deschidem cutia de instrumente a Global Europe pentru țări candidate, nu doar asistență tehnică, dar și susținere pentru reforme, investiții susținute de resurse”.
• Punem deoparte 100 miliarde de euro pentru Ucraina.
• La aderarea unei țări candidate, va fi o renegociere a Cadrului Financiar Multianual.

Al cincilea pilon: buget de criză

• Creăm un mecanism dedicat de criză, cu un buget de până la aproape 400 de miliarde de euro
• Crizele nu mai sunt excepția, sunt norma
• Nu este pentru cheltuieli, ci posibilitatea de a accesa această finanțare în caz că apare o criză neașteptată. E doar pentru timpuri de criză, nu pentru cheltuieli.

Resurse proprii ale UE

• Toate acestea trebuie finanțate.
• Ultimul punct: resursele proprii ale UE
• Propunem noi surse de venituri pentru bugetul UE.
• Trebuie să rambursăm împrumuturile luate pentru Next Generation EU, trebuie să ne atingem prioritățile moderne și să menținem stabile contribuțiile naționale.

UPDATE 17.32 Siegfried Mureşan: Parlamentul European va respinge comasarea agriculturii şi coeziunii cu alte fonduri europene

Într-o reacție rapidă la anunț, eurodeputatul Siegfried Mureşan (PPE / PNL), negociatorul-şef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, a reacţionat miercuri, arătând că PE nu va accepta ca agricultura şi coeziunea să-şi piardă din importanţă şi va respinge orice buget care nu garantează protejarea alocărilor dedicate atât Politicii Agricole Comune, cât şi Politicii de Coeziune sau în care fermierii noştri trebuie să concureze cu regiunile pentru aceleaşi fonduri europene, transmite News.ro.

Siegfried Mureşan: Parlamentul European va respinge comasarea agriculturii şi coeziunii cu alte fonduri europene Eurodeputatul Siegfried Mureşan (PPE / PNL), negociatorul-şef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, a reacţionat imediat după prezentarea oficială a propunerii de buget multianual de către Comisia Europeană.

„Parlamentul European susţine că apărarea şi competitivitatea trebuie să fie noi priorităţi în viitorul Buget multianual al Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu vom accepta ca agricultura şi coeziunea să-şi piardă din importanţă. Noile priorităţi trebuie susţinute cu noi resurse, nu în detrimentul priorităţilor tradiţionale”, a declarat deputatul european Siegfried Mureşan.

Potrivit acestuia, Parlamentul va insista ca politicile tradiţionale – coeziunea şi agricultura – să fie finanţate adecvat, cel puţin la nivelul actual, ajustat cu rata inflaţiei. „Vom respinge orice buget care nu garantează protejarea alocărilor dedicate atât Politicii Agricole Comune, cât şi Politicii de Coeziune sau în care fermierii noştri trebuie să concureze cu regiunile pentru aceleaşi fonduri europene”, a spus Siegfried Mureşan.

UPDATE 17.31 Von der Leyen a publicat pe X o imagine care arată că bugetul UE va fi de 2 trilioane de euro.

„Astăzi prezentăm bugetul UE pentru perioada 2028-2034. Este un buget pentru o nouă eră, care corespunde ambițiilor Europei. Care abordează provocările Europei. Care ne consolidează independența”, a scris ea.

UPDATE 16.56 Bugetul pentru apărare scade sub 200 de miliarde de euro

Noile cifre consultate de Euractiv sugerează că componenta de apărare a Fondului european pentru competitivitate (FEC) propus ar putea scădea sub 198,1 miliarde de euro, în ciuda apelurilor tot mai numeroase pentru investiții militare mai puternice.

Conform celei mai recente defalcări interne, FCE totalizează 450,5 miliarde de euro, din care 252,4 miliarde de euro sunt alocate pentru Orizont Europa, Leadership digital, Biotehnologie, Agricultură și Bioeconomie.

Rămân astfel aproximativ 198 de miliarde de euro pentru a fi împărțite între ultimele două linii bugetare încă în curs de negociere: apărarea și tranziția curată. Alocarea exactă între cele două nu a fost încă finalizată, discuțiile interne ale Comisiei fiind în curs.

Cifrele pot suferi în continuare modificări.

În ultimii doi ani, atât politicienii, cât și industria au cerut Comisiei să aloce cel puțin 100 de miliarde de euro pentru apărare în bugetul său pe șapte ani.

UPDATE 16.45 Surse susțin că bugetul UE se apropie de 2.000 de miliarde de euro, cu mult peste proiectul anterior

Conform unui tabel consultat de Euractiv, noile cifre privind proiectul de buget care circulă în această după-amiază ar putea face ca următorul buget pe termen lung al UE să crească la 1.985 de miliarde de euro.

Această cifră, dacă va fi confirmată, ar duce la creșterea bugetului UE la 1,26% din VNB, cu 168 de miliarde de euro redirecționate către plata datoriilor fondului de redresare Covid.

În acest stadiu, este clar că există o dezbatere acerbă în cadrul Comisiei Europene cu privire la cifrele finale, iar noile cifre care circulă ar putea fi doar un scenariu în curs de examinare.

Din totalul enumerat, 1.000 de miliarde de euro ar merge către agricultori, gestionarea frontierelor și sprijinirea regiunilor mai sărace, 590 de miliarde de euro către stimularea competitivității industriale a Europei (fondul de politică industrială al Ursulei von der Leyen ar fi sprijinit cu 450 de miliarde de euro).

În plus, potrivit proiectului, politica externă ar urma să primească 215 miliarde de euro.

UPDATE 16.41 Politica agricolă comună ar putea scădea sub 300 de miliarde de euro în următorul buget

Fondurile alocate politicii agricole comune (PAC) în viitorul buget pe șapte ani al UE sunt în prezent sub 300 de miliarde de euro, conform unui tabel preliminar consultat de Euractiv.

Cifrele fac în continuare obiectul unor modificări semnificative și ar putea fi doar un scenariu luat în considerare. Dacă vor fi confirmate, acestea ar însemna o reducere semnificativă față de cele 386 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2021-2027, ceea ce ar reprezenta o lovitură puternică pentru politica emblematică veche de 62 de ani.

Rămâne neclar dacă pachetul propus ar acoperi doar plățile directe către agricultori (Pilonul I) sau ar include și sprijinul pentru dezvoltare rurală (Pilonul II).

UPDATE 16.28 Asociații de agricultori din mai multe state membre ale UE mărșăluiesc spre sensul giratoriu Schuman din Bruxelles, unde intenționează să organizeze un protest în fața Comisiei Europene.

Manifestația va include discursuri și bannere, inclusiv unul din partea organizației umbrelă Copa & Cogeca pe care se va citi „Fără buget > Fără PAC > Fără fermieri > Fără securitate”.

Grupul speră ca mesajul să transmită un semnal clar de dezaprobare față de reducerile propuse și de restructurarea finanțării UE pentru agricultură.

UPDATE 16.05 Bucureștiul și Chișinăul împărtășesc „dorința comună” ca aderarea Republicii Moldova la UE să aibă loc în cadrul calendaristic al următorului Cadru Financiar Multianual, în perioada 2028-2034, scrie Euractiv.

UPDATE 15.55 Fermierii europeni protestează miercuri în fața instituțiilor europene, față de planul Comisiei Europene de reformă a politicii agricole comune. Propunerea Comisiei Europene este de a fuziona politica agricolă comună (PAC) cu fondul de coeziune al UE într-un singur „super-fond”.

UPDATE 15.00 Șase comisari, printre care și comisarul român Roxana Mînzatu, se revoltă împotriva planului de a utiliza impozitele pentru a contribui la finanțarea bugetului în cadrul componentei de resurse proprii a bugetului UE.

Printre „rebeli” se numără vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme al Italiei, Raffaele Fitto, cel al Greciei, Apostolos Tzitzikostas, cel al României, Roxana Mînzatu, cel al Cehiei, Jozef Síkela, cipriotul Costas Kadis și portughezul Maria Luís Albuquerque.

Documentul aflat în lucru prevede, potrivit surselor Euractiv, introducerea unor impozite pe tutun, companii mari, deșeuri electronice și emisii de carbon. Aceste măsuri ar urma să contribuie la finanțarea bugetului multianual al Uniunii Europene (MFF).

UPDATE 13.00 România nu are nicio poziție pe propunerea de buget UE, dar e menționată ca având reacție pe una dintre temele importante: e una dintre țările care s-au raliat la începutul lunii iulie împotriva condiționării finanțării regionale de reforme naționale.

Știrea inițială

Calendarul zilei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține o conferință de presă, împreună cu comisarul pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034.

Aceasta va fi urmată de o conferință de presă a vicepreședintelui executiv Stéphane Séjourné privind deciziile CFM referitoare la competitivitate și apărare.

Aceasta va fi urmată de o conferință de presă a vicepreședinților executivi Roxana Mînzatu și Raffaele Fitto
și a comisarului european pentru agricultură Christophe Hansen privind deciziile CFM referitoare la agricultură, politica de coeziune și ocuparea forței de muncă.

În final, aceasta va fi urmată de o ședință de informare tehnică neoficială (doar pentru jurnaliștii acreditați) privind CFM pentru perioada 2028-2034.

Va urma un punct de presă susținut de co-raportorii Parlamentului pentru buget, Siegfried Mureșan și Carla Tavares.

Bugetul propus

Bugetul propus va fi de 1,2 trilioane de euro. Până acum, bugetul era finanţat din contribuţiile naţionale – 1,1% din venitul naţional brut al statelor membre – şi din resurse proprii ale UE, precum taxele vamale. Acum, el este propus să crească de la 1,1 la 1,23% din venitul național brut al UE. Cifra ar putea fi modificată, însă.

Bugetul este blocat pentru șapte ani, împărțit în 16 grupuri diferite și peste 50 de linii bugetare.

Aproximativ o treime merge către agricultori prin intermediul politicii agricole comune, o altă treime către dezvoltarea regională în cadrul fondurilor de coeziune, iar restul către cercetare, politică externă, industrie și administrație.

Orice revizuire nu depinde doar de Bruxelles. Fiecare linie de cheltuieli din așa-numitul „cadru financiar multianual” (CFM) necesită aprobarea unanimă a Parlamentului și a capitalelor naționale.

Negocieri tensionate pe cheltuieli mai mari

Propunerea de miercuri va da unor negocieri tensionate, în special cu privire la viitorul politicii agricole comune (PAC). Copa-Cogeca, grupul de lobby al fermierilor europeni, a promis deja că va organiza un „marş simbolic” la Bruxelles, fără tractoare, pentru a protesta, relatează AFP.

AFP notează că statele, deja slăbite, nu vor să mai contribuie la fondul comun, în timp ce lista cheltuielilor continuă să se lungească: investiţii în apărare, rambursarea împrumutului european contractat în timpul pandemiei de Covid, sprijin pentru industrie etc. Iar toate acestea se întâmplă într-un moment în care negocierile comerciale cu Statele Unite sunt dificile.

Mai multe țări, inclusiv Germania, cea mai mare și mai puternică economie a blocului comunitar, au avertizat deja împotriva extinderii fondurilor UE într-un moment în care alegătorii din întreaga Europă se îndreaptă tot mai mult către forțele populiste și anti-UE.

De asemenea, Franța, a doua economie ca mărime, nu este dispusă să își majoreze contribuțiile, fiind constrânsă de un deficit în creștere și de o datorie imensă. Marți, prim-ministrul francez François Bayrou a anunțat un plan național pentru a economisi 43,8 miliarde de euro – și a fost imediat amenințat cu răsturnarea de către parlament.

Parlamentul European solicită însă un buget „mai ambiţios” pentru perioada următoare. „Uniunea nu poate face mai mult cu aceeaşi sumă, nici cu mai puţin. În final, o creştere a bugetului este indispensabilă”, insistă eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE, dreapta), unul dintre raportorii acestei foi de parcurs bugetare.

Finanțare către regiuni mai puțin dezvoltate

Potrivit unui proiect de text consultat de Politico, marți seară, în cadrul unei evoluții semnificative, înalți oficiali au convenit provizoriu să aloce o parte din finanțare regiunilor mai puțin dezvoltate din bloc. Aceasta a fost o cerere cheie din partea comisarului UE pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, însă detaliile s-ar putea schimba în timpul negocierilor.

Reforma politicii agricole comune nemulțumește

Politica agricolă comună (PAC) este un alt subiect extrem de sensibil.

Cea mai controversată modificare așteptată în propunerea de buget de astăzi este fuzionarea fondurilor de pentru agricultori și regiuni – care în mod tradițional reprezintă fiecare o treime din bugetul UE – într-unul singur: Fondul european pentru prosperitate și securitate economică, teritorială, socială, rurală și maritimă durabilă.

Propunerea Comisiei Europene este astfel de a fuziona politica agricolă comună (PAC) cu fondul de coeziune al UE într-un singur „super-fond”.

PAC este domeniul cărora li se alocă cele mai mari cheltuieli până în prezent, cu 387 de miliarde de euro pe şapte ani, din 2021 până în 2027, din care 270 de miliarde de euro sunt ajutoare directe pentru agricultori.

Potrivit unui document care a fost divulgat luni, Bruxelles-ul se pregăteşte să propună o reformă a arhitecturii bugetare a politicii sale agricole, care ar fi integrată într-un fond mult mai vast de „parteneriat naţional şi regional”, de care agricultorii se tem.

Astfel, Comisia urmează să aloce 946 de miliarde de euro pentru „modelul social european și calitatea vieții”, ceea ce ar putea include politica regională și politica agricolă comună, care reprezintă în prezent două treimi din bugetul UE. Dacă cifrele sunt confirmate, subvențiile pentru agricultori și plățile către regiunile mai sărace – care au fost „pâinea și untul” bugetului UE timp de decenii – vor reprezenta o parte semnificativ mai mică din cheltuielile totale în următorii ani.

Comisia Europeană îl numește „Fondul”, iar acesta ar trebui să aloce bani prin intermediul a 27 de planuri naționale.

Comisia ar urma să negocieze planurile naționale direct cu țările UE și să propună o decizie a Consiliului pentru punerea lor în aplicare.

Cu alte cuvinte, nu pare să existe prea mult loc pentru Parlamentul European sau pentru implicarea regională.