Nu există nicio problemă legată de plata pensiilor private, fondurile de pensii Pilon 2 sunt foarte lichide, în contextul legii de plată a pensiilor private, a declarat luni, într-o conferință de presă, Radu Crăciun, președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Principalele declarații ale lui Radu Crăciun:
- Riscul pe care îl vedem astăzi este ca oamenii să ia decizii proaste.
- Participanți care au optat astăzi ca să își retragă banii, panicați de ceea ce citesc, s-au răzgândit și vor să și-i retragă pe toți odată. Asta înseamnă costuri în plus, pentru că trebuie să plătească impozite.
- Această lege are un impact neutru asupra sistemului de pensii private. Cu această lege sau în sistemul actual de plată a pensiilor, nu există diferență din punct de vedere al impactului asupra fondurilor de pensii. Banii vor ieși din sistemul de pensii private într-o plată unică și în sistemul actual și în sistemul prevăzut de noua lege. Nu există o situație ca administratorii de pensii private să beneficieze mai mult timp de acești bani. Banii vor pleca, vor ieși către fondurile de plată. Nu se vor mai afla în fondurile de pensii private. Nu există niciun mobil pentru un administrator să susțină o variantă sau alta.
- Această lege de plată a pensiilor private nu are nicio justificare din punct de vedere a posibilității sau imposibilității fondurilor de pensii de a face plăți. Fondurile sunt foarte lichide și pot face față plățiilor de pensii.
- În 2025, contribuțiile care intră sunt undeva la 22 miliarde lei, plățile pe care le facem astăzi sunt de 2 miliarde lei. Este discrepanță mare între volumul contribuțiilor și cel al pensiilor. Sigur, se va mai schimba. Dar intrările de bani vor fi suficiente pentru a face plățile chiar și în acel vârf de plată. Posibil ca valoarea activelor să se plafoneze, pentru că intrările vor egala plăți, dar nu se pune problema de a rămâne fără bani.
- Vârful de plată este estimat în 15 ani.
- Nu toți se retrag, mulți vor să înmulțească banii.
- Nu există nicio problemă legată de plată, fondurile sunt foarte lichide
- Sistemul va fi aliniat la practica internațională și la nivelul pensiilor.
- APAPR nu este inițiatorul acestei legi. Ea a fost gândită prin colaborare între Ministerul Muncii și ASF și în anumite situații am fost și noi consultați. Însă mulți își vor aminti că cel puțin în ultimii 10 ani nu a existat o prezență publică a noastră în care să nu semnalăm că este nevoie de o lege de plată a pensiilor private.
- Care va fi procesul decizional al beneficiarului de pensie privată?
- Dacă suma este sub 15.372 lei, adică 12 luni ori 1.281, atunci plata va fi unică sau eșalonată pe maxim 12 luni
- Dacă suma este peste 15.732 lei, fiecare va decide dacă își dorește o plată unică de 25%. Apoi, pasul următor, vor alege un mod de plată: retragere programată sau pensie viageră. Se alege un furnizor al tipului de produs ales, furnizorii nu vor fi obligați să aibă ambele tipuri.
- Ce înseamnă retragere programată?
- Dacă suma este până la 153.720 lei, adică 1.291 lei x 12 luni x 10 ani, atunci viitorii pensionari vor primi suma de 1.281 lei timp de x luni = SUMA/1.281 Ultima lună se ajustează pentru randament.
- Dacă suma este mai mare decât 153.720 lei, puteți alege orice pensie lunară doriți (fără limită superioară). Pensia poate fi oricât de mare, cu o singură condiție: să nu scădeți sub 10 ani. Dacă cineva a strâns 300.000 lei în contul de pensie, persoana poate să își dubleze pensia, să nu fie doar 1.281 lei. Poate fi 2.562 lei.
- Dacă nu se consumă toți banii, banii se moștenesc.
- Dar după ce banii se epuizează, practic se opresc și pensiile. Asta va fi foarte valabil pentru persoanele care sunt foarte longevive.
- Ce înseamnă pensia viageră?
- Pensia viageră garantează o plată pe întreaga durată a vieții, și oricât de mult trăiți, și oricât de puțin trăiți. Riscul de longevitate îl ia plătitorul. Dacă trăiți mai mult, puteți lua mai mulți bani decât ați contribuit. Pensia nu mai este limitată de suma contribuită. Dar dacă persoanele trăiesc mai puțin, suma primită va fi mai mică decât cea acumulată, iar suma rămasă nu se moștenește.
Q: De ce s-a ales acest procent de 25% pentru plata unică?
Radu Crăciun: Decizia este legată de încercarea de a obține un echilibru între nevoile intempestive pe care oamenii pot să le aibă când ies la pensie și asigurarea unui echilibru pe termen mediu măcar a calității vieții. Modelul nu este diferit față de ce se practică în alte țări, cu variante, unele cu 20% ca procent. Țările care au sistem similar cu al nostru, Polonia, Croația, toate au acest sistem de retragere a unei părți din sume.
Q: Cum se face plata la moștenitori?
Radu Crăciun: Moștenitorii pot să ia plată unică.
Q: Cam câți estimați că vor fi cei cu pragul de 12 x 1.281 lei?
Radu Crăciun: Astăzi, cineva care a avut salariu mediu pe economie și a contribuit timp de 18 ani, are aproximativ 50.000 lei în cont. Obțineți aproximativ 3 ani de pensie. Marea majoritate nici nu vor ajunge la acei 10 ani, marea majoritate își vor consuma banii de pensie înainte de cei 10 ani. De ce 10 ani? Oamenii se raportează la speranța de viață la naștere, care ia în calcul mortalitatea infantilă. Raportarea corectă trebuie să fie la speranța de viață la pensie, care în România la bărbați este de 14 ani, iar la bărbați de 18 ani. Atunci acei 10 ani nu mai sunt atât de puțini.
Q: De ce vine acum această lege?
Radu Crăciun: Ghinionul acestei legi este că ea a fost prezentată pe un fond emoțional, când Guvernul a luat și alte măsuri cu impact asupra populației. ASF s-a apucat de acum 3 ani să lucreze această lege. Este un moment ca oricare altul și completează acest cerc al legii pensiilor private. Am auzit că legea a fost dată să ajute deficitul bugetar. Legea nu va fi aplicată cel puțin un an și jumătate. Dar chiar și după un an și jumătate, fondul de plată va investi o parte din sumă în titluri de stat și o parte în depozite bancar. Dar ai fonduri mici, din care doar o parte vor fi investite în titluri de stat, putem vorbi de un ajutor pentru bugetul de stat?
Q: De ce sunt diferite comisioanele între fondurile de plată și cele de administrare?
Radu Crăciun: Nu sunt diferite. Acum 18 ani, fondurile de administrare aplicau comision de 0,05%. Pentru că fondurile erau mici, ca sume, iar costurile erau mari. Comisionul acesta este identic cu comisionul pe care fondurile de administrare le aplicau la începutul sistemului.
Q: De ce aceste fonduri de plată, nu puteau administratorii să facă și plățile?
Radu Crăciun: Da, 25% se aplică și la pensia viageră și la pensia programată. Fondurile de plată sunt fonduri cu risc scăzut, este normal să vrei să ai o siguranță a banilor pentru participanți. Astfel, crește și concurența în piață. Vor fi alți furnizori de servicii care vor putea avea astfel de fonduri de plată, asigurători, administratori din afară.