Mai mult de jumătate din români refuză schimbarea furnizorului actual de energie. Asociație: Acesta este unul din răspunsurile la întrebarea de ce crește prețul gazelor și al energiei electrice

Mai mult de jumătate din români nu vor să își schimbe actualul furnizor de energie, arată Barometrul Securității Energetice, realizat de INSCOP Research in iunie 2021.

Astfel, 36,4% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale (din totalul gospodăriilor conectate la rețeaua de gaze naturale), în timp ce 57,8% resping această posibilitate. 5,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale sunt cu precădere persoane cu studii superioare și gulere albe.

40,2% dintre cei chestionați iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică. 53,7% resping această posibilitate, iar 4,8% declară că nu știu. 1,2% nu sunt conectați la rețea. 0,2% nu răspund. Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică sunt precădere persoane cu studii superioare, gulere albe și locuitorii regiunii Vest.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Potrivit Asociației Energia Inteligentă, aceste date sunt răspunsul pentru comportamentul furnizorilor și unul din multele răspunsurile la întrebarea „de ce crește prețul gazelor și energiei electrice”.

Important este și faptul că 66,8% dintre români au o părere bună despre Pactul Verde European propus de Comisia Europeană prin care statele membre ale UE se angajează să reducă poluarea. Chiar în situația în care unul dintre obiectivele „Pactului Verde European” este renunțarea la autovehiculele propulsate de motoare termice (benzină, motorină) pentru autovehicule propulsate de motoare electrice sau pe hidrogen, 63,6% dintre români declară că au o părere bună față de aceste standarde.

De asemenea, 61,5% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (un procent similar celui din iunie 2020, 62,3%).34,9% sunt de părere că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă. 3,6% este procentul non-răspunsurilor.

În contextul consecințelor economice ale epidemiei de coronavirus, 82,3% dintre respondenți (față de 73,6% în iunie 2020) sunt de părere că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 13,9% (față de 20% în iunie 2020) consideră că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 3,8% nu știu sau nu răspund.

Majoritatea populației (65,9%) consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară, în timp ce doar 26,3% se opun acestei idei. Nu știu/nu răspund 7,7%.

63,2% dintre români au o părere bună despre acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă și construirea a două noi reactoare, în timp ce 26,3% au o părere proastă. Nu știu sau nu răspund 10,5%.

86% dintre români sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din țărmul românesc al Mării Negre (în creștere față de 78.9% în iunie 2020), 12,7% își exprimă dezacordul, iar 1,3% nu știu sau nu răspund.

Aducându-li-se la cunoștință faptul că rezervele de gaze exploatate în prezent se împuținează rapid, iar România riscă să devină dependentă de importurile de gaze, 55,7% dintre cei care și-au exprimat inițial dezacordul față de exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră își schimbă opinia și consideră că statul ar trebui totuși să exploateze aceste resurse. 40,3% își mențin dezacordul, iar 4% nu știu sau nu răspund.

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei românești afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 93,8% dintre respondenți ca fiind foarte importantă (61,2%) și importantă (32,6%). Doar 2,3% dintre cei chestionați consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 1,6% deloc importantă. Nu știu sau nu răspund 2,3%.

Întrebați cine ar avea de câștigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 45,2% dintre respondenți menționează Rusia (față de 35.5% în iunie 2020), 18,7% Romania (nivel similar cu iunie 2020), 13,3% Europa, 7,4% SUA (similar cu iunie 2020). 15,5% nu știu sau nu răspund.

Cât privește avantajele exploatării gazelor de la Marea Neagră, 27,5% dintre români sunt de părere că acestea ar ajuta mai mult la dezvoltarea economiei românești, 46,8% consideră că ar ajuta atât la dezvoltarea economiei românești, cât și la creșterea profiturilor companiilor implicate, 16,4% că ar ajuta doar la creșterea profitului companiilor implicate, iar 3,9% că nu ar ajuta la nimic. Procentul non-răspunsurilor este de 5,4%.

Rugați să ia în considerare faptul că, „în acest moment, peste jumătate din locuințele din România nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, iar extinderea rețelei presupune costuri mari”, respondenții au fost întrebați dacă sunt „de acord ca statul să susțină financiar extinderea rețelei de gaze naturale”. 95,8% au răspuns afirmativ, 3,3% negativ, iar 0,9% nu știu sau nu răspund.

În lipsa resurselor financiare și a tehnologiei necesare, 58,5% dintre cei chestionați (față de 48.7% în iunie 2020) consideră că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră. 31,4% (față de 32.6% în iunie 2020) sunt de părere că statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Procentul non-răspunsurilor este 10%.

De altfel „Exploatarea gazului natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației și dezvoltarea economiei” este considerat cel mai important proiect energetic primind nota 1 din partea a 34,6% dintre respondenți (obținând o medie a notelor acordate de 1,81). Dar este important de punctat că se găsește pe o poziție similară cu dorința românilor de a „dezvolta sectorul energiei regenerabile (panouri solare, energie eoliană/mori de vânt), apreciată ca fiind prioritară de 34,2%.