Sursa foto: Vodafone
România dispune în acest moment de mai multe tipuri de fonduri europene pentru digitalizarea companiilor. Vorbim de sume din Fondul de Coeziune, plus încă 400 milioane euro din PNRR. Acesta este momentul în care o firmă să aplice pentru bani europeni. Există interes pentru accesarea de proiecte de digitalizare din fonduri europene, a declarat Maria Codău, consultant fonduri europene la Wise Management Solutions, într-un interviu pentru Economedia.
Vodafone Business a organizat primul bootcamp Deschis la Nou. Deschis la Tehnologie prin care își propune să ducă afacerile antreprenorilor români la nivelul următor, cu ajutorul specialiștilor Vodafone și al antreprenorilor români de succes. Maria Codău, consultant fonduri europene la Wise Management Solutions, s-a numărat printre cei 12 mentori care le-au arătat celor 50 de antreprenori selectați în bootcamp cum pot rămâne deschiși la nou.
Aceasta vorbește într-un interviu pentru Economedia despre cât de greu este ca o firmă să acceseze fonduri europene pentru digitalizare și care sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii care vor să primească bani de la Uniunea Europeană pentru a implementa noi tehnologii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Care este rolul digitalizării pentru un business și cum ajută digitalizarea accesarea de fonduri europene?
Mi se pare esențială digitalizarea pentru o firmă, indiferent că vorbim despre o firmă la început de drum, un start-up sau o firmă care are o vechime mai mare și un număr mai mare de angajați.
Fără să ne dăm seama, toți folosim digitalizarea. Utilizăm aceste tehnologii, cum ar fi echipamente de hardware, aplicatii software – toate reprezintă digitalizare. Platforma de comunicare online Microsoft Teams, de exemplu, este o forma de digitalizare.
Mai sunt și alte soluții de digitalizare, de exemplu ERP – acel modul de contabilitate pe care îl folosește orice companie, CRM – aplicațiile speciale pentru interacțiunea cu clienții sau tehnologii mai avansate și pentru zona de producție.
Digitalizarea acoperă foarte multe domenii, fiind extrem de utilă, dar evident că diferă de la caz la caz.
În ceea ce privește fondurile disponibile pentru digitalizare, acesta este momentul în care o firmă să aplice pentru bani europeni. Evident că tot în contextul pandemiei și guvernanții au realizat că este necesară o astfel de măsură de finanțare a digitalizării. Sunt necesare investiții masive pentru zona aceasta, iar România în momentul de față dispune de fonduri pentru digitalizare, cum ar fi Fondul de Coeziune, acele fonduri de care România beneficiază începând cu anul 2007. Există linii de finanțare și pentru IMM-uri.
De asemenea, există fonduri pentru digitalizare și prin PNRR. Cine dorește să depună un proiect are șanse foarte mari să obțină finanțare.
În ceea ce privește companiile, prin fondurile structurale, din Fondul de Coeziune, acestea beneficiază de 30 de miliarde de euro în exercițiul financiar 2021-2027, dublu față de suma de care au beneficiat în exercițiul anterior, iar prin PNRR 400 de milioane euro.
Astfel că, vorbim de 30 de miliarde euro, plus încă 400 de milioane euro din PNRR. Foarte mulți bani pentru investiții.
Investițiile vizează partea de digitalizare și de construcție. Se finanțează cel mai mult business-urile care activează în zona de producție.
Companiile cu coduri CAEN de producție sunt cele care obțin punctaj suplimentar în grilele de evaluare. Din punctul meu de vedere, cele mai puțin finanțabile business-uri sunt firmele care prestează servicii pe zona de consultanță.
Există fonduri și pentru partea de investiții, de construcții sau extindere hale de producție, prestări servicii, achiziția de echipamente.
Cât de interesați sunt antreprenorii să se digitalizeze și cât de dificil este pentru ei să adopte noi tehnologii?
Există interes pentru accesarea de proiecte de digitalizare din fonduri europene. De altfel, investițiile majore în România și în mediul de afaceri s-au făcut din fonduri europene, aceasta a fost principala sursă de finanțare.
Nu este foarte complicat. Beneficiarii trebuie să fie conștienți că în momentul în care își doresc o finanțare europeană, pe lângă banii europeni, pe lângă asistența financiară nerambursabilă, trebuie să aibă și ei o contribuție proprie. Aceasta este o problemă și sunt sigură că cei care nu accesează fonduri o fac din lipsa resurselor financiare care să acopere contribuția lor. Există totuși soluții. Pot fi accesate credite bancare, băncile sunt destul de deschise să ofere finanțări pentru astfel de proiecte. Soluții există.
Nu este greu să accesezi fonduri dacă ai o idee de proiect bună, dacă identifici sursa de finanțare potrivită, dacă ai resursele financiare pentru contribuția ta și dacă lucrezi cu echipă de oameni cu expertiză în domeniu. Le recomand firmelor care vor să acceseze fonduri să țină cont și de valoarea și complexitatea proiectelor, în funcție de capacitatea pe care o au. Să acceseze fonduri de valori mai mici, să-și dezvolte business-ul sănătos.
Mai este birocrația o problemă? Ce ar trebui să facă statul român să ajute ca finanțarea să fie mai accesibilă pentru firme?
Încă sunt probleme, dar totuși s-au făcut pași în această direcție. Din punctul meu de vedere încă se solicită foarte multe documente și foarte multe informații atât în structura planului de afaceri, cererilor de finanțare, documentelor care se pregătesc pentru depunerea proiectelor, se solicită foarte multe informații. Este foarte stufoasă documentația, dar s-au făcut progrese de debirocratizare, în sensul că înainte se cerea un număr de declarații la depunerea proiectului, însă în prezent nu se mai întâmplă acest lucru în etapa de depunere a proiectului, ci doar la contractare. Acesta este un pas înainte. Și pe zona de achiziții s-au mai simplificat lucrurile, în sensul că pentru proiectele finanțate din PNRR s-a simplificat puțin procesul de achiziție.
Toate proiectele se depun în sistem online, în sistem electronic. Există acum semnătură electronică. S-a renunțat la hârtie. Din punctul meu de vedere, ar mai putea exista schimbări în privința documentelor pe care statul le poate accesa de la alte instituții. Aici vorbim de bilanțurile contabile, certificatul constatator, să nu se mai solicite beneficiarilor astfel de documente, ci să se creeze un sistem interconectabil prin care instituțiile să poată verifica aceste informații. Acesta ar fi un proces de debirocratizare salutat de toată lumea, precum și simplificarea structurii planului de afaceri.
Dar se fac progrese și în direcția aceasta. Față de cum se derulau lucrurile în 2007, când România a început să beneficieze de fondurile UE, s-au făcut progrese. E clar că există un interes.
Ce sfaturi le-ați da celor care vor sa acceseze fonduri europene?
Antreprenorii trebuie să plece de la o idee de proiect care să aducă o valoare companiei, nu să acceseze fonduri dacă nu au nevoie de ele. Important este ca firmele să identifice nevoile reale și trebuie să lucreze cu specialiști în domeniu pentru a avea un proiect bine scris, care nu va fi respins.