Premierul Nicolae Ciucă a anunțat luni că a stabilit cu ceilalți lideri ai coaliției de guvernare măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Măsurile, anticipate printr-un proiect de ordonanță de urgență publicat în premieră de G4Media în urmă cu două săptămâni, au fost criticate de opoziție și sindicate și calificate drept „măsuri de austeritate”.
Printre deciziile anunțate de Ciucă se numără înghețarea angajărilor – la stat cu excepția sănătății și educației. reducerea cu 10% a cheltuielilor ministerelor, stoparea achizițiilor de automobile și mobilier, înjumătățirea numărului de consilieri ai demnitarilor.
- Motivul tăierilor de bugete: veniturile la bugetul de stat sunt mai mici cu 4,7 miliarde de lei față de program doar în primul trimestru, iar diferența proiectată pentru întregul an este de 20 miliarde de lei. Premierul Ciucă i-a cerut ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, un plan pentru economii la buget.
Economiștii consultați de Economedia consideră că planul guvernului de a face economii de 20 de miliarde de lei pentru a respecta ținta de deficit bugetar nu va genera rezultatele dorite. Ei spun că guvernul trebuie să ia alte măsuri – o mai bună colectare a taxelor, un sistem eficientizat de achiziții publice sau eliminarea scutirilor de taxe pentru anumite categorii de lucrători – pentru a avea bani mai mulți la buget și a ajunge să se încadreze în țintele stabilite în proiectul de buget. (Detalii, AICI)
Măsurile Guvernului vin însă în contextul în care tot Executivul Ciucă a produs această risipă. Economedia a scris, deja, AICI, cum, în timp ce românii de rând abia duc povara inflației de două cifre și a dobânzilor care le-au dublat ratele la bănci, statul român risipește bani acordând prime de milioane de lei fără a le condiționa de performanță, venituri lunare de mii de euro pentru oficiali care participă la două ședințe pe lună și sute de milioane de euro pentru achiziția de mașini. (Detalii AICI)
În același timp, parcă pentru a justifica aceste cheltuieli, premierul vorbește de investiții-record și de cea mai mare creștere economică dintre statele membre, deși anumiți indicatori economici arată că avem câteva motive de îngrijorare. De exemplu, tot România are și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că veniturile aduse de creșterea economică nu țin pasul cu cheltuielile pe care le face statul român. Economedia a trecut în vedere, AICI, toate riscurile cu care se confruntă economia României în acest an. (Detalii, AICI)
Anunțul făcut de premierul Nicolae Ciucă pe o rețea de socializare:
„Am încheiat, împreună cu partenerii de coaliție, discuțiile pe măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare
Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri și servicii, să oprim achizițiile de autovehicule, de mobilier, precum și alte cheltuieli neesențiale ale instituțiilor publice. Vom îngheța angajările la stat, bineînțeles ținând cont că învățământul și sănătatea au, în continuare, nevoie de personal.
Am stabilit că este necesară o reducere la jumătate a numărului consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental.
Tot în coaliție, am decis și introducerea lanțului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu și de sănătate. Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfășoară în zona de producție sau în vecinătatea acesteia și se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producție agroalimentară.
Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari. În plus, entitățile publice care desfășoară activități de alimentație publică (cantine școlare, unități militare, cantine spitalicești etc.) vor achiziționa alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite”.