Foto: Pixabay
Premierul Nicolae Ciucă s-a remarcat în ultimele zile lăudând economia românească și performanțele din ultimul an, declarațiile sale apărând citate chiar și în articole din presa internațională, care de asemenea ilustrează România într-un mod extrem de favorabil din punct de vedere economic. Cu toate acestea, realitatea nu este atât de roz, iar anumiți indicatori economici arată câteva motive de îngrijorare.
De exemplu, premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, la începutul ședinței de Guvern, că investițiile cu bani de la buget au ajuns la un nivel record, deși chiar el recunoaște că nu au atins nivelul programat, însă afirmă că, ținând cont că universitatea Harvard a numit România a 19-a cea mai complexă și sofisticată economie a lumii, țara noastră are potențialul de a ajunge în top 10 până anul 2023.
Premierul a ținut să repete aceeași informație într-o întâlnire pe care a avut-o joi la Palatul Victoria cu Alfonso Garcia Mora, vicepreședintele International Financial Corporation (divizia de investiții a Băncii Mondiale).
În plus, o analiză Reuters publicată luni arăta că economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina. Analiza cita și declarații ale premierului, potrivit cărora Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.
Singurele aspecte negative din articol sunt următoarele: „În continuare există însă unele obstacole pentru economia românească, precum deficitul de cont curent mare, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. Reducerea deficitului fiscal va fi dificilă înaintea alegerilor din 2024”.
Același articol a fost preluat și adaptat a doua zi și în publicația Huffington Post Grecia.
Totodată, un articol Deutsche Welle arăta că „România, odinioară una din ţările sărace ale Europei, cunoaşte în prezent un mare avânt. Şi graţie fondurilor europene România a devenit a doua economie naţională din Europa de Est, după Polonia”.
Partea goală a paharului
Dincolo de aceste afirmații, premierul evită să menționeze și indicatorii economici și tendințele mai puțin pozitive. Economedia a făcut, așadar, o trecere în revistă a principalelor riscuri și semne de întrebare care ar putea afecta economia românească în acest an.
Buget construit pe inflație de numai 8% – Guvernul României a construit proiectul de buget pe anul 2023 pe o rată a inflației de numai 8%. Spre comparație, Banca Națională a României (BNR) anticipează o inflație de 11,2% în 2023, banca centrală anunțând recent că abia în trimestrul 3 inflația ar putea coborî la o singură cifră. Agenția de rating Fitch estimează o inflație de 11%. CFA România estimează o inflație de 10,68%.
Țintă optimistă de deficit bugetar – Guvernul a construit proiectul de buget pe anul 2023 pe un deficit bugetar de numai 4,4%. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal estimează un deficit de 5,7% în 2023. CFA România estimează un deficit de 6,2%. Fitch vede un deficit de 5,5%. Astfel, Consiliul Fiscal vede riscuri majore cu privire la continuitatea procesului de consolidare bugetară, potrivit construcției bugetare actuale. Deși, proiectul de buget țintește un deficit cash de 4,4% din PIB, Consiliul Fiscal apreciază că sunt insuficiente măsuri de ajustare bugetară care să conducă la atingerea acestei ținte.
Reducere doar ușoară a deficitului de cont curent – Guvernul are în vedere o reducere deficitului de cont curent la numai 8,5% din PIB în 2023, de la 8,8% în anul 2022. În primele zece luni din 2022, deficitul de cont curent a trecut de 23 miliarde euro, deși în aceeași perioadă a anului anterior era de numai 14,32 miliarde euro. BNR arăta recent că evoluția deficitului, care este așteptat să rămână ridicat și anul viitor, este „deosebit de îngrijorătoare”, prin riscurile aduse perspectivei inflației, a costului finanțării externe și asupra sustenabilității creșterii economice.
Riscuri de derapaj fiscal, pentru pregătirea alegerilor – Agenția de rating Fitch observă riscuri continue de derapaj fiscal în România, inclusiv potențialul unor cheltuieli suplimentare înainte de super-ciclul electoral din 2024.
Supraestimarea veniturilor la buget și subestimarea cheltuielilor – Consiliul Fiscal arăta, în opinia asupra proiectului de buget pe anul 2023, că sunt probabile încasări de venituri cu circa 11,3 miliarde lei mai mici comparativ cu țintele asumate în buget, în timp ce cheltuielile sunt subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 miliarde lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 miliarde lei a unor venituri fiscale.
Țintă ambițioasă pentru investiții – Consiliul Fiscal mai arăta că este de remarcat ținta ambițioasă asumată de Guvern pentru cheltuielile de investiții în 2023, de 7,2% din PIB conform proiectului de buget, aceasta reprezentând maximul din 2009 până în prezent.
Mimarea reformelor majore asumate prin PNRR – Anul 2023 vine cu noi reforme esențiale pe care România și-a asumat să le realizeze, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care, dacă nu vor fi realizate, nu vor aduce fondurile europene. Un risc este faptul că România poate mima realizarea anumitor reforme. De exemplu, USR a acuzat Guvernul că, deși a realizat un proiect de lege pentru reforma pensiilor speciale și de serviciu, Executivul a propus de fapt „legea de salvare a pensiilor speciale”, deoarece proiectul ratează toate principiile din jalonul PNRR. Este aceeași situație și în ceea ce privește reforma legilor justiției, unde Comisia de la Veneția a criticat graba adoptării, procedura de numire a procurorilor-șefi și a adjuncților, înființarea noii secții pentru magistrați.
Cheltuirea propriu-zisă a banilor din PNRR – România a cheltuit (plătit efectiv) până la această dată doar 499 milioane de euro din totalul de 29 de miliarde de euro care i se cuvin prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Reamintim că România are dreptul să cheltuiască banii din PNRR până la finalul anului 2026. Cu alte cuvinte, România mai are doar patru ani la dispoziție pentru a cheltui restul de peste 28 miliarde euro.
Riscuri de insolvențe în economie – Reamintim că 2022 a fost anul în care multe afaceri mici au lansat mesajele de „rămas bun”, după cum scria Economedia AICI. Și în 2023, riscul de insolvenţă a companiilor va creşte pe măsură ce consumul, principalul motor al economiei, va continua să fie afectat de scăderea puterii de cumpărare şi de limitarea accesului la creditare, arăta o analiză Sierra Quadrant. Dincolo de scăderea afacerilor şi inflaţie, oamenii de afaceri s-au declarat îngrijoraţi, în ordinea opţiunilor, de accentuarea blocajului financiar (31%) şi de creşterea costurilor de finanțare -scumpirea și limitarea accesului la credite (18%). „Inflaţia a erodat puternic economia, iar efectele sale de runda a doua le vom vedea în 2023, an în care dinamica business-ul ar putea intra pe o tendinţă negativă, mai ales ca urmare a erodării puternice a încrederii investitorilor în economie. După 2 ani de pandemie şi un an cu inflaţie puternică, 2023 va fi anul în care vom deconta toate dezechilibrele economice adunate în această perioadă”, spune Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Consumul începe să nu mai susțină economia – Banca Națională arăta, recent, că creșterea economică în trimestrul III 2022 a fost susținută de investiții, și doar în secundar de consumul gospodăriilor populației, un semn că a încetinit consumul, sub presiunea inflației ridicate. Datele Institutului Național de Statistică arătau că comerţul cu amănuntul a crescut timid, la 11 luni din 2022, an la an, cu 4,5% (faţă de o creştere cu două cifre în anii trecuţi) şi cu o tendinţă evidentă de restrângere. „Reducerea puterii de cumpărare datorată inflaţiei îşi va pune amprenta asupra consumului anul viitor. În aceste condiţii şi anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2023 s-au redus, acestea înregistrând o valoare de 1,3%”, potrivit lui Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Încetinește creditarea – Banca Națională a României a continuat în ianuarie să majoreze dobânda cheie, pentru a tempera inflația, ceea ce va duce probabil la o încetinire a creditării, mai ales pe componenta în lei, după ce în primele 10 luni din 2022 a existat o revigorare a creditului privat, cu un avans mediu de circa 16%.
Ajustări de prețuri și corecții pe piața imobiliară – Creșterea prețurilor locuințelor a intrat într-o etapă de decelerare, iar în 2023 vom vedea ajustări de prețuri și corecții, arăta o analiză Imobiliare.ro. „Cererea va fi influențată de costul ridicat al finanțării, însă și oferta va fi mai mică, mulți dezvoltatori amânând noi etape de dezvoltare până la stabilizarea situației economice, astfel încât echilibrul dintre cerere și ofertă se va menține, dar pe o piață contractată. Vom vedea ajustări de prețuri, corecții pe segmentele mass-market care depind de creditare, în egală măsură în care vom vedea și creșteri de prețuri pe segmentele premium care atrag în continuare investitori”, declară directorul de marketing Daniel Crainic.
Reducerea forței de muncă sau încetinirea angajării – Angajatorii ar putea opta, în 2023, la reducerea forței de muncă sau încetinirea angajării. Asta pentru că în 2023 companiile vor fi tot mai precaute cu direcționarea resurselor în 2023, potrivit estimărilor platformelor de recrutare eJobs și BestJobs pentru Economedia. „Nu este o noutate faptul că inflația declanșează o reacție în lanț, prin urmare toate sectoarele vor avea de suferit într-un fel sau altul. Cel mai probabil însă, marii consumatori de energie din producție vor fi cel mai puternic afectați de prețurile tot mai mari, iar acest lucru se va resimți cu precădere în prețurile produselor finite”, mai precizează aceasta.
Riscuri energetice – Conform Fitch, există riscuri energetice. Astfel, perspectivele macroeconomice pe termen scurt sunt supuse unor riscuri semnificative de scădere, în special în ceea ce privește impactul creșterii costurilor energiei în Europa. România este una dintre cele mai puțin expuse țări din ECE la comerțul cu energie din Rusia, având una dintre cele mai mari capacități interne de producție de gaze din Europa. Aceasta din urmă, combinată cu o capacitate de stocare aproape plină, înseamnă că riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze în iarna următoare este scăzut. Cu toate acestea, prețul și disponibilitatea energiei electrice rămân o provocare semnificativă, putând avea un efect perturbator major asupra anumitor industrii și o influență asupra gospodăriilor, în ciuda schemelor de sprijin ale guvernului. În plus, riscurile unei încetiniri mai puternice a creșterii economice în zona euro s-ar traduce prin exporturi românești mult mai slabe.
Echilibru între deficit și continuarea măsurilor de sprijin pentru populație și companii – Președintele Consiliului Fiscal Daniel Dăianu spunea că „Guvernul are de rezolvat în 2023 o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”. Și Banca Națională spunea recent că „incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari”.
Majorarea semnificativă a împrumuturilor – Necesarul brut de finanțare pentru anul 2023, suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar (datorie nouă) și plata datoriei vechi care ajunge la scadență, este de 160 de miliarde de lei. Aceasta este cea mai ridicată sumă de până acum anunțată ca țintă de împrumuturi.
Riscuri de recesiune la nivel mondial – Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat recent că o treime din economia mondială și jumătate din Uniunea Europeană va intra în recesiune în acest an. Și Banca Mondială și-a redus previziunile de creștere economică pentru 2023, ajungând la niveluri care se află în pragul recesiunii pentru multe țări. Majoritatea instituțiilor internaționale estimează pentru România creștere economică, însă aceasta va fi destul de redusă (Guvernul României – 2,8%, FMI – 3,1%, Banca Mondială – 2,6%, Comisia Europeană – 1,8%, agenția de rating Standard & Poor’s – 3%, Banca Transilvania – 2,4%, agenția de rating Fitch – 1,6% – Fitch se așteaptă ca economia României să intre în recesiune tehnică în primul trimestru din 2023).
Războiul continuă să aibă efecte – Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, estimează Banca Națională a României.