Metroul din Cluj-Napoca, cel mai mare contract din România: Lucrările s-au scumpit cu 2 miliarde lei și încă 90 de milioane pentru asistența tehnică / Ofertele pot fi depuse până vineri, 28 octombrie

Ofertele pentru proiectarea și execuția metroului din Cluj-Napoca, prima magistrală de metrou din afara Bucureștiului, pot fi depuse până vineri, 28 octombrie, conform notificării pe care Primăria Cluj-Napoca a transmis-o în Sistemul Electronic de Achiziții Publice la reluarea licitației după suspendarea din 22 august.

Metroul din Cluj-Napoca este, potrivit datelor Economedia, cel mai mare contract de infrastructură din România, depășind contractul CNAIR semnat cu Astaldi (5,3 miliarde lei) pentru lotul 3 al Autostrăzii Sibiu – Pitești.

Magistrala de Metrou M1 din Cluj-Napoca și Magistrala M4 Gara de Nord – Filaret sunt cele două proiecte de metrou cu finanțare din PNRR (câte 300 de milioane de euro), dar ambele întârziate, ba chiar pentru M4 se va cere oficial Comisiei Europene înlocuirea din PNRR cu alte proiecte feroviare. Datele din SEAP arată că termenul pentru evaluarea tehnică și financiară este 30 noiembrie, o durată de evaluare redusă, în raport cu complexitatea proiectului. (n.r de exemplu pentru secțiunea a doua a M6 Băneasa – Otopeni, Metrorex a prevăzut minimum 5 luni și este doar un contract pentru structuri, nu unul „la cheie” precum cel de la Cluj).

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Pe 12 octombrie, Guvernul a aprobat noii indicatori tehnico-economici pentru linia de metrou cu 19 stații (detalii aici), iar în SEAP, pe 14 octombrie, valoarea lucrărilor a fost majorată cu 2 miliarde lei, de la 6,6 miliarde la 8,6 miliarde, respectiv cu 90 de milioane lei pentru asistența tehnică, de la 308 la 398 milioane lei (majorare cu 30%).

„La data de 14.10.2022 a fost publicata în SEAP erata nr: EN1040375 / 14.10.2022 care va putea fi vizualizata în SEAP doar după publicarea la JOUE. În vederea elaborării ofertelor, valoarea estimata a procedurii care va fi luata în considerare de către operatorii economici interesați este cea din erata nr. EN1040375 / 14.10.2022, respectiv după cum urmează:

Valoarea estimata a  achiziției:  de  9.064.456.067,00 lei fără TVA  din care:

–  valoarea estimata a lucrărilor de execuție: 8.666.341.418,31 lei fără TVA;

– valoarea estimata a serviciilor de proiectare  (inclusiv alte servicii): Monitorizare, Studii de teren (inclusiv cercetare arheologică preventivă), Expertizare tehnică, Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizațiilor, Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, Proiect tehnic și detalii de execuție, Asistență tehnică: 398.114.648,69 lei fără TVA;   În valoarea estimată nu au fost cuprinse „cheltuielile diverse si neprevăzute”. 

Pentru primele 9 stații din proiect (lucrări la structură) este asigurată o finanțare de 300 de milioane de euro prin PNRR. Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. „Construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens) și un depou suprateran. Cluj Napoca este al doilea oraş din România după numărul de locuitori, iar valorile de circulaţie pe DN 1 Floreşti – Cluj Napoca sunt comparabile cu cele de pe DN 1 Otopeni – Bucureşti (şosea cu 6 benzi)”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Compania Alstom este primul constructor care a anunțat, oficial, interesul pentru magistrala de metrou din Cluj-Napoca, licitație lansată în primăvară pentru un cost de doar 1,3 miliarde euro, mult sub valorile reale pentru un proiect de infrastructură feroviară atât de complicat.

Magistrala M1 Cluj-Napoca are o finanțare din PNRR de 300 de milioane de euro pentru lucrări la structură, dar licitația a fost suspendată aproape 2 luni și întârziată pentru actualizarea costurilor.

Gabriel Stanciu, șeful Alstom România, a confirmat participarea la licitație și a spus că un asemenea proiect ar costa aproximativ 2 miliarde de euro.

„La Cluj, cunosc subiectul, pe noi ne interesează lucrarea de acolo, dar este foarte greu să faci o lucrare de 2 miliarde de euro cu un buget de doar 1,3 miliarde Euro. Ca atare, noi am trimis o scrisoare în care am scris că finanțarea este insuficientă, înțeleg că mesajul a fost primit și că se încearcă o reevaluare a costurilor. Cu ocazia asta, probabil că o idee bună, ca inițiativă legislativă ar fi ca data de bază sau de referință la aplicarea formulei pentru actualizarea prețurilor ar trebuie să fie nu cu 30 de zile înainte de data depunerii ofertelor, ci data la care a fost realizat bugetul. Din cauza hiper-inflației apare un decalaj și atunci ofertanții nu pot intra în buget. La contractele de livrări dacă mergi cu peste 10 % ești descalificat automat, iar la lucrări cu 15 %. Cred că finanțatorii, pentru că sunt mai mulți, vor lua în calcul ce s-a întâmplat în ultimii doi ani pe piață”, a explicat Stanciu în septembrie.