Roberta Metsola FOTO caleaeuropeana.ro
Aderarea Bulgariei şi a României la familia Schengen, care acum este formată din 29 de ţări, a fost un pas mult aşteptat către o Uniune mai prosperă, mai unită şi mai sigură, a declarat luni preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în plenul PE, la Strasbourg, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la semnarea acordului prin care a fost creat Spaţiul Schengen, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
”În această sâmbătă, pe 14 iunie, am marcat 40 de ani de la semnarea acordului prin care s-a înfiinţat Spaţiul Schengen – o realizare definitorie pentru unitatea, cooperarea şi libertatea europene. Ceea ce a început în 1985 cu numai cinci ţări a devenit cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume, făcând mai uşoară viaţa a peste 400 de milioane de oameni din Uniunea Europeană, ca şi din Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia”, a spus Metsola în intervenţia sa.
Potrivit preşedintei legislativului UE, Spaţiul Schengen permite ca 3,5 milioane să treacă în fiecare zi graniţele în mod liber şi stimulează economia europeană prin faptul că facilitează comerţul între ţări, contribuind la funcţionarea mai bună a pieţei unice europene.
”De asemenea, Schengen ne ajută să fim în siguranţă, prin cooperare mai strânsă între autorităţile de poliţie, vamale şi de frontieră pentru a ne proteja graniţele şi a combate infracţionalitatea. Peste tot în lume, spaţiul Schengen Area este privit cu admiraţie, ca exemplu clar şi tangibil a ceea ce se poate realiza prin cooperare europeană”, a afirmat preşedinta PE.
În acelaşi timp, a spus Roberta Metsola, consolidarea Schengen are nevoie de angajament şi eforturi constante din partea tuturor europenilor şi în această privinţă Parlamentul European va coopera cu statele membre şi cu celelalte instituţii UE pentru a moderniza şi a întări Schengen.
Din partea grupului Partidului Popular European (PPE), Tomas Tobe a apreciat că Schengen constituie una dintre cele mai mari reuşite ale UE, care a adus ”libertate, prosperitate şi oportunităţi pentru milioane de oameni”. El a atras însă atenţia asupra provocării actuale reprezentate de migraţie şi securitatea frontierelor.
Eurodeputata Birgit Sippel (S&D) s-a referit la reintroducerea temporară a controalelor la frontieră de către unele ţări membre, spunând că în acest fel ”problemele nu se soluţionează, ci ele doar sunt ascunse”.
Fabrice Leggeri (grupul Patrioţi pentru Europa) şi Nicola Procaccini (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) au criticat aplicarea arbitrară a prevederilor Schengen de către unele ţări, în timp ce Malik Azmani (Renew) a insistat că ”răspunsul nu este să ne ascundem în spatele zidurilor, ci să creştem cooperarea între noi, dar şi pe cea cu statele terţe”.
În intervenţia sa, Terry Reintke, reprezentantă a Verzilor, a criticat guvernul german condus de cancelarul Friedrich Merz pentru măsura de introducere a controalelor frontaliere, subliniind că Schengen a fost şi trebuie să rămână ”o promisiune de libertate”.
Pentru Pernando Barrena Arza (grupul Stângii), crearea spaţiului european de liberă circulaţie Schengen a fost una dintre realizările cele mai tangibile ale UE.
În opinia lui Rene Aust (Europa Naţiunilor Suverane) 40 de ani de Schengen înseamnă o întoarcere la normalitate. ”Este extrem de important să fie evitate abuzurile din interior şi să existe apărare faţă de abuzurile din exterior”, a spus el.
