Sursa Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ministerul Economiei urmează să modifice programul de promovare a exporturilor, a anunțat ministrul Claudiu Năsui. În noua formulă, firmele nu vor mai primi direct bani pentru participarea la târguri, dar vor putea beneficia de deducerea de cheltuieli din impozitul pe profit.
“Principala problemă a acestui program e că nu promovează exportul. Grăitor e faptul că aproape jumătate dintre beneficiarii acestui sistem nu se regăsesc în lista de exportatori ai României, multe firme beneficiare au cifre de afaceri 0”, a spus Năsui, care a dat și o serie de exemple de firme “conectate” de ani buni la acest program. Mizele financiare au crescut: între 2015 și 2019, cheltuielile pentru program s-au triplat, ajungând la 71 de milioane de lei, a subliniat Năsui. Numărul de beneficiari a rămas aproximativ același, dar subvenția medie pe beneficiar s-a dublat și a crescut de patru ori comisionul intermediarilor.
În acest context, Ministerul Economiei pregătește o reformă în ceea ce privește sistemul de promovare a exporturilor. Participarea la târguri internaționale ar urma să fie suportată financiar de companii, iar statul să aplice facilități fiscale. “Ne dorim un sistem care să încurajeze exporturile, pentru toată lumea, un sistem de care să poată beneficia fiecare firmă mică sau mare. Soluția nu e să dăm subvenții prin pâlnia unor oameni. Nu așa ajutăm economia, trebuie să facem un sistem prin care oferim posibilitatea de a externaliza produse. Soluții sunt, avem două opțiuni. În primul rând, avem un sistem de deductibilitate extinsă, unde o cheltuială pentru internaţionalizare – care poate fi aceeaşi ca cea decontată acum prin program, adică cazare, chirie stand şi cheltuieli de organizare a pavilionului naţional – să fie deductibilă extins. Adică: am cheltuit 100 lei ca firmă, deduc 300 lei din impozit. Pentru asta, trebuie să am un impozit de plătit, să fi făcut activitate. Statul te ajută, dar finanțezi și tu activitatea, dai tu banul tău, iar dacă faci profit statul intervine și îți ușurează povara fiscală”, a spus Năsui. Un alt sistem ar fi ca 50% din aceste cheltuieli să devină credit fiscal. “Dacă m-am dus la târg, 50% din cheltuieli le pot deduce apoi din impozitul de plată. Practic, plătesc mai puţin impozit cu 50% din acele cheltuieli. E iarăși un sistem în care firmele – nu politicul, nu funcționarii – decid la ce târg și în ce condiții participă, cine face organizarea, dacă e nevoie de intermediarii aceia. Dacă banul e cheltuit de la privat, care are interesul să iasă bine târgurile, lucrurile ies mai bine. Târguile la care participă România arată foarte slab, cei ce organizează aceste lucruri au doar interesul să ia acel comision. Ne dorim un sistem care să nu treacă prin pixul unui policitan sau funcționar public, acest sistem va ajuta toate firmele să beneficieze de sprijin”, a mai menționat ministrul.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Năsui susține că scopul este reforma în sistemul de promovare a exporturilor. “Să mai demufăm câțiva conectați la banul public, să facem sistemul pentru toată lumea”, a spus ministrul. Acesta nu a dat termene privind implementarea schimbărilor, dar a precizat că modificările se pot face rapid, prin ordonanță de urgență. Premierul a fost informat, iar soluțiile sunt agreate cu Consiliul Concurenței, a mai menționat oficialul.
Ministrul Economiei: “Această schemă de mers la târguri a fost înființată pe vremea lui Adrian Năstase și funcționează de atunci, cu aceleași condiții, cu fix aceaiași oameni, care fac fix aceleași lucruri”
Năsui spune că primul semnal de alarmă pe această temă a venit după ce a ajuns la minister și a fost informat despre un program de mers la târguri în valoare de 100 de milioane de lei. “Am zis că nu semnez așa ceva, am cerut lista tuturor contractelor pe care le are Ministerul Economiei, erau contracte mari și monopolizate de câteva firme. Majoritatea luate din acel așa-zis program de promovare a exportului, pentru a merge la târguri. Am cerut pe această temă toate raporturile Curții de Conturi, a fost un control și al corpului de control. Curtea de Conturi spune despre disfuncții și nereguli grave. Am cerut și eu un raport, care a fost finalizat săptămâna aceasta. Această schemă de mers la târguri a fost înființată pe vremea lui Adrian Năstase si funcționează de atunci, cu aceleași condiții, cu fix aceaiași oameni, care fac fix acleași lucruri, toate rapoartele au semnalat nereguli la această schemă și au fost ignorate”, a spus Năsui. Ministrul a invocat o serie de nereguli în acest program, de la modul de selectare a târgurilor la firmele care merg la aceste evenimente și modul de atribuire a contractelor ministerului. “Principala problemă a acestui program e că nu promovează exportul. Grăitor e faptul că aproape jumătate dintre beneficiarii acestui sistem nu se regăsesc în lista de exportatori ai României, multe firme beneficiare au cifre de afaceri 0″, a spus Năsui. Între 2015 și 2019, cheltuielile pentru acest program s-au triplat, ajungând la 71 de milioane de lei, numărul de beneficiari a rămas cam același, dar subvenția medie per beneficiar s-a dublat și a crescut de patru ori comisionul intermediarilor”, a spus Năsui, care a ținut să ofere câteva exemple. Deciziile se iau cu circuit închis, de un consiliu de export. “Cea mai mare beneficiară dintre firme din această schemă de mers la târguri, Hilux Fashion srl, are 0 angajați și cifră de afaceri derizorie. Cum face această firmă, care nu e mare exportator al României, să fie selecționată an de an la aceste târguri? Patronul ei face parte din comisia de selecție a firmelor care participă la târguri, lucrul e relevat în raportul nostru”, a spus ministrul. Acesta a mai venit cu un exemplu de beneficiar al programului. George Sorin Nicolescu, consilier ANEIR (Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor), care deține firma Olimpic Internațional Turism, ar fi unul dintre principalii câștigători de contracte de intermediere, potrivit datelor prezentate de ministru. Acesta a luat contracte de peste 50 de milioane de lei de la statul român. “Principialii câștigători ai acestor scheme nu sunt exportatorii, ci firmele intermediare, costul cu comisioanele intermediarilor pentru participarea la târguri a crescut de la 2 milioane de lei în 2015 la 7,65 mil lei în 2019. În 2019, pe 78 de contracte de intermediere, două treimi au fost câștigate de două grupări. “O altă firmă, VISA sa, o firmă deținută de un fost consilier al ministrului economei de pe vreama lui Năstase, câștigă contracte de 30 milioane lei”, a exemplificat Năsui. “Programul e un vehicul de a lua bani de la stat plimbare în locuri de lux”, a concluzionat ministrul.