sursa foto: Pixabay
Facilitatea care permite angajatorilor să deducă din impozit cheltuielile pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, este discriminatorie, anunţă Ministerul Finanţelor, care explică astfel un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabileşte că această facilitate va fi suspendată până la finalul anului.
Potrivit ministerului, această facilitate încalcă şi legislaţia europeană în domeniul impozitării, iar legea prin care este introdusă nu precizează sursele de finanţare pentru măsura propusă, impactul bugetar fiind estimat la 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creştere a deficitului bugetar pânã la 7,56% din PIB.
Ministerul explică într-un comunicat, referitor la proiectul de modificare a Legii 238/2020, care introduce facilităţi fiscale în domeniul impozitului pe profit şi al impozitului pe venit, că, în practicã, aşa cum au semnalat atât contribuabilii interesaţi/organizaţiile profesionale interesate de accesarea facilitãţii fiscale privind educaţia timpurie, cât şi organele fiscale, şi chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor din cel puţin urmãtoarele motive:
· nu sunt definite categoriile de unitãţi eligibile care oferã servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare, în condiţiile existenţei unei multitudini de categorii furnizori de educaţie timpurie (ex.: unitãţi alternative de învãţãmânt: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridicã (ex.: asociaţii, fundaţii, societãţi);
· nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condiţiile în care în practicã existã o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educaţie timpurie;
· nu este prevãzutã modalitatea de suportare/decontare de cãtre angajator a cheltuielilor cu educaţia timpurie şi nici documentele justificative corespunzãtoare;
· nu este specificatã modalitatea de fracţionare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii pãrinţilor si/sau între angajatorii aceluiaşi pãrinte;
· nu este prevãzutã modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelaţie cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistreazã pierdere;
”Mãsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajaţi care au alţi angajatori decât persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit, cum sunt: plãtitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plãtitorii de impozit specific unor activitãţi sau instituţiile publice, precum şi în cazul angajatorilor care obţin venituri din activitãţi independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale”, argumentează Ministerul Finanţelor.
O altã problemã legatã de aplicarea mãsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referã la faptul cã atât taxa pe valoarea adãugatã, cât şi accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre şi în cazul acestora nu se pot acorda alte facilitãţi fiscale decât cele prevãzute în mod expres de respectivele directive.
”Scãderea cheltuielilor cu educaţia timpurie din taxa pe valoarea adãugatã datoratã sau din accizele datorate contravine regulilor de funcţionare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislaţia europeanã în domeniu. Potrivit art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicatã, ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziþiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În acelaşi timp, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecãtoreascã garanteazã aducerea la îndeplinire a obligaþiilor rezultate din actul aderãrii”, indică Ministerul Finanţelor într-un comunicat.
O altă obiecţie se referă la faptul cã Legea nr. 239/2020 a fost adoptatã fãrã a fi precizate sursele de finanţare pentru mãsurile fiscale instituite şi fãrã a prezenta niciun fel de estimãri asupra impactului bugetar la momentul adoptãrii.
”Conform estimãrilor ulterioare ale Ministerului Finanţelor, mecanismul actual de scãdere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lunã pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creştere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, pânã la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spaţiului fiscal restrâns determinat de mãsurile curente de susţinere şi stimulare economicã pe fondul pandemiei Covid-19, cât şi din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se aflã România, ajustarea fiscal-bugetarã fiind o condiţie necesarã pentru accesarea fondurilor alocate ţãrii noastre din Mecanismul pentru Redresare si Rezilienţã”, se arată în comunicat.
Ministerul Finanţelor lanseazã un apel la dialog deschis cãtre reprezentanţii Senatului României şi ai Camerei Deputaţilor şi îşi exprimã disponibilitatea de a oferi asistenţã în vederea rectificãrii prevederilor Legii nr. 239/2020, astfel încât aceasta sã fie clarã, echitabilã şi aplicabilã.
Guvernul va suspenda până la finalul anului facilitatea care permitea angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educaţia timpurie (creşă/grădiniţă) a copiilor angajaţilor şi va face o analiză a acestei măsuri, prevede un proiect de ordonanţă de urgenţă pregătit de Ministerul Finanţelor. Motivul este că “mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei”.
sursa: News.ro, sursa foto: Pixabay