Ministerul Finanțelor modifică schema de ajutor de stat pentru proiecte cu impact major în economie. Plafonul maxim al investiţiei crește de la 1 la 5 milioane euro

Ministerul Finanţelor a anunțat marți că va modifica schema de ajutor de stat pentru investiţiile cu impact major în economie, prin creşterea plafonului maxim al investiţiei de la 1 la 5 milioane euro.

În prezent Ministerul Finanțelor derulează o schemă de ajutor de stat prin care se intenţionează încurajarea participării active a întreprinderilor la reducerea decalajelor economice dintre regiuni, prin stimularea realizării de investiţii în active fixe de înaltă tehnologie, pentru realizarea de produse cu valoare adăugată mare, adresate atât pieţei interne cât şi competitive la export. Perioada de derulare a schemei este 2014-2023 pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, respectiv 2015-2028 pentru plata ajutorului de stat.

În prezent, ajutorul de stat se acordă întreprinderilor care realizează o investiție inițială cu o valoare totală, fără TVA, de minimum 4,5 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 1 milion euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Acum, ministerul Finanțelor propune ridicarea plafonului maxim al investiției de la unu la cinci milioane euro, pentru ca ajutorul de stat să fie acordat sectoarelor strategice din economie care realizează investiții în active fixe de înaltă tehnologie și cu valoare adăugată mare.

Ministerul susține că bugetul maxim al schemei de ajutor de stat este de 6,38 miliarde lei, iar până în prezent au mai rămas de angajat, în perioada martie 2022 – 31.12.2023, doar 1,8 miliarde lei, sumă care nu poate fi majorată, pentru că ar încălca un regulament. În plus, în momentul de față se află în analiză un număr mare de cereri de acord pentru finanțare prin care se solicită un ajutor de stat în valoare de peste 1,4 miliarde lei, afirmă Finanțele.

Ministerul mai arată că, referitor la proiectele cu o valoare de până la 5 milioane de euro soluționate în perioada 2018-2022, în majoritatea cazurilor, cererile depuse se referă la proiecte de investiţii al căror rezultat sunt produse/servicii care au o valoare adăugată mică și nu generează un efect multiplicator asupra regiunii. Totodată, s-a constatat că cererile depuse pentru proiecte de investiţii cu o valoare sub 5 milioane de euro prezintă o rată mare de respingere (70,14%). În plus, proiectele de investiţii cu o valoare sub 5 milioane de euro au înregistrat dificultăţi în implementare, precum şi risc ridicat de eşec în realizarea planului de investiții.

În plus, începând cu anul 2021, numărul de cereri de acord pentru finanţare au crescut în mod constant, ajungând să depăşească capacitatea administrativă a serviciului, arată MFP.

Astfel, deși termenul maxim de analiză este de 60 de zile lucrătoare, numărul mare de cereri de acord pentru finanțare depuse depășește capacitatea administrativă a serviciului responsabil cu evaluarea acestora. Trebuie menționat că documentația aferentă unei cereri de acord pentru finanțare depășește 200 de pagini.

Așadar, Ministerul Finanțelor propune prelungirea termenului maxim de analiză la 90 zile lucrătoare, atât pentru cererile de acord pentru finanțare, cât și pentru cererile de plată. Modificarea este necesară din considerente administrative, dar și pentru a permite scurtarea termenului maxim pentru verificarea și evaluarea informațiilor și a documentelor justificative solicitate la 30 zile lucrătoare, arată MFP.

De asemenea, cererile de acord pentru finanțare vor fi analizate pe baza unui punctaj, care evaluează atingerea obiectivului schemei, încadrarea în bugetul anual alocat sau în bugetul total al schemei, după caz.

Durata sesiunilor de depunere a cererilor de acord pentru finanțare va fi de 30 zile lucrătoare, pentru a permite participarea unui număr cât mai mare de operatori economici. Frecvența sesiunilor de depunere va fi de 30 de zile, pentru a exista posibilitatea desfășurării mai multor sesiuni de depunere într-un an calendaristic.