Photo 131400332 © Siarhei Dzmitryienka | Dreamstime.com
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va plăti până la 23,5 milioane lei pentru elaborarea unui studiu care să releve care sunt acele zone din România în care intervenția omului să fie minimă, dacă se poate, deloc, pentru protejarea lor, în cadrul strategiei a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030. În mare, cei din minister cam știu despre ce ar fi vorba, vizate fiind catalogarea pădurilor seculare și virgine – circa 72.000 de hectare, dar studiul ar trebui să prezinte măsuri clare de conservare a acestora.
Pactul Ecologic European propune statelor membre, prin Strategia UE privind Biodiversitatea 2030, obiective precise în ceea ce privește conservarea mediului și biodiversitate, care vizează, printre altele ca 10% din suprafață terestră și 10% din zona costieră a fiecărei țări să fie protejate în cel mai înalt grad iar accentual se pune pe pădurile seculare ce mai există în Europa. România este în urmă, în ceea ce privește aceste demersuri, este fundamentată achiziția.
„Referitor la țintele privind ariile protejate, din analiza realizată la nivelul EEA (Agenția Europeană de Mediu), România se află sub media UE, atât în ceea ce privește procentul de 30 % de arii protejate (24 % față de 25.5 % european), cât și cel de arii aflate sub protecție strictă (sub 1 %, față de cca 3 % media europeană). O atenție specială se acordă protejării pădurilor primare și de tip „old growth” precum și adoptării unor practici de management forestier de tip ”close to nature”. În România există un cadru legislativ care promovează identificarea (conform OM nr. 3397/2012), cartarea și protejarea strictă a pădurilor virgine și cvasi-virgine. Procesul de identificare, cartare și includere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine s-a accelerat în ultimul an, iar în momentul de față sunt aproximativ 72.000 de hectare de astfel de păduri protejate strict”, este descrierea licitației.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Studiul va fi elaborat în 34 de luni, ofertele se deschid în 21 noimebrie, iar departajarea lor se face în funcție de preț, experiența echipei de proiect (experți în biodiversitate, de toate felurile, de la plante la reptile și pești, mlaștini sau turbării) și abordarea generală a contractului.
Pădurile reprezintă circa 38% din suprafaţa Uniunii Europene, iar în cinci state membre mai mult de jumătate din teritoriu este acoperit de păduri: Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (61%), Estonia (54%) şi Letonia (53%), potrivit datelor Eurostat. La polul opus, cea mai redusă suprafaţă împădurită din UE era, în 2020, în Malta (sub 1%), Olanda (10%), Irlanda (11%), Danemarca (15%), Cipru (19%), Ungaria şi Belgia (ambele cu 22%), Franţa (27%) şi România (29%). Se estimează că UE avea anul trecut 159 de milioane de hectare de păduri, iar suprafaţa acoperită de păduri a crescut din 1990 cu aproape 10% (145 de milioane de hectare). În cazul României, suprafaţă împădurită a scăzut de la 7,048 milioane de hectare în 2016 la 6,929 milioane de hectare în 2020, conform estimărilor Eurostat.