Ministerul Transporturilor a aprobat o investiție majoră pentru modernizarea și digitalizarea Portului Constanța cu fonduri europene : 700 de milioane lei pentru reparații la drumuri și pasaje în cel mai important port de la Marea Neagră /Aplicație pentru programarea accesului camioanelor

Portul Constanta Sursa foto: www.portofconstantza.com

Ministerul Transporturilor a aprobat proiectul pentru modernizarea șoselelor de acces și a pasajelor din Portul Constanța, o investiție majoră de peste 700 de milioane de lei care face parte din proiectul numit ,,Master planul infrastructurii rutiere și de acces a Portului Constanța – extinderea, modernizarea și reabilitarea drumurilor și pasajelor din Portul Constanța”. Pe lângă lucrările specifice la infrastructura rutieră, Ministerul Transporturilor propune și investiții pentru digitalizarea accesului rutier în port, o aplicație pentru parcarea și programarea camioanelor care vin la încărcare/descărcare, potrivit proiectului pe care l-a consultat Economedia. În Portul Constanța, vara, media de procesare a camioanelor este de peste 2000/zi.

Este un proiect finanțat din Fonduri Europene din programul Transport 2021-2027 al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime cu o durată de 36 de luni din care 8 luni proiectare și 28 de luni execuție, conform Proiectului de Hotărâre de Guvern pe care Ministerul Transporturilor îl va trimite Executivului pentru aprobare.

Investiția pentru modernizarea infrastructurii rutiere se va face în paralel cu proiectul de reabilitare a infrastructurii feroviare de peste 4 miliarde lei și licitație lansată pentru prima etapă (detalii aici). Portul Constanța este cel mai important port de la Marea Neagră, iar după ce Rusia a invadat Ucraina tranzitul de mărfuri (în special cereale) a crescut semnificativ cu 8 milioane de tone de cereale expediate în primele 7 luni ale anului.

Ce prevede Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modernizarea rețelei rutiere din Portul Constanța : ,,Căile de acces în port și rețeaua de drumuri interioare au fost proiectate înainte de anul 1989, fiind legate la rețeaua de drumuri din oraș pe care era permisă circulația de autovehicule grele. Deși în acea perioadă traficul derulat prin port era mai mare decât în prezent, ponderea traficului auto din traficul total era mult mai mică decât în prezent, fiind preponderent traficul pe calea ferată. După 1990, structura traficului de mărfuri s-a modificat ca urmare a schimbării nevoilor economice atât naționale, cât și ale statelor riverane Dunării. De exemplu, a scăzut traficul de produse lichide (țiței și produse petroliere) și de minereu, în timp ce traficul de cereale și cel de containere a crescut, transportul acestora se realizează în mare măsură pe cale rutieră, concomitent pe apă. În aceste condiții, se constată că există o distorsiune între dezvoltarea infrastructurii rutiere, în defavoarea celei feroviare, în condițiile în care drumurile sunt vechi și pe alocuri insuficiente. În ultimii ani, au fost realizate o serie de reparații care au redus starea de degradare a rețelei rutiere existente dar care nu pot satisface traficul de mărfuri derulat prin port.

-Cele mai frecvente degradări prezintă drumurile asfaltate sau pavate cu pavaj cu piatra cubică sau betonate cu beton de ciment, de tipul: gropi, făgașe, burdușiri, denivelări, faianțări, crăpături transversale, longitudinale, defecte de margine, suprafețe șlefuite, exudate, dale tasate, rupturi de colț, dale fracturate, dale erodate, rosturi blocate, defecte de suprafață sau structurale cu niveluri de severitate de la „redus la ridicat”, cauzate de șiroiri ale apelor de suprafață sau staționării îndelungate a acestora pe partea carosabilă, ca urmare a unei drenări necorespunzătoare. Totodată, starea actuală de degradare are la bază și traficul specific activității portuare. Multe dintre structurile rutiere au durata de serviciu expirată. În mare parte, drumurile nu au elemente de încadrare fizică tip borduri și nici marcaje care să delimiteze clar partea carosabilă de partea necarosabilă sau să delimiteze suprafața ocupată/neocupată de operatori economici.

-Rețeaua de drumuri nu dispune de un sistem de colectare și evacuare ape meteorice format din conducte de canalizare. Sistemul de colectare ape pluviale al Portului Constanța este alcătuit din rețele care preiau apa pluvială prin intermediul grătarelor, rigolelor deschise/închise, șanțuri etc. cu deversare în acvatoriul portuar. Preluarea și dirijarea apelor pluviale colectate se realizează în sistem divizor (colectarea se realizează separat de canalizarea menajeră).

-Parcările pentru autocamioane nu sunt suficiente pentru a face față traficului actual. Lipsește un sistem adecvat pentru verificarea accesului la porți. Puținele locuri de parcare care există sunt în mare parte pe platformele operatorilor portuari. În contextul celor de mai sus este necesar a se realiza obiectivul de investiții: Master planul infrastructurii rutiere și de acces a Portului Constanța – extinderea, modernizarea și reabilitarea drumurilor și pasajelor din Portul Constanța”. Amplasamentul lucrărilor este Incinta Port Constanţa, zonele Constanța și Midia, județul Constanţa.”

Digitalizarea sistemelor de transport : 

Ministerul Transporturilor menționează și o aplicație pentru accesul camioanelor în Port (cu programarea accesului), sistem de supraveghere video și cântărire în mișcare :

,,Sisteme inteligente de transport

  • Sistem dinamic de informare a participanților la trafic
  • Sistem de supraveghere video a traficului rutier și pietonal
  • Sistem pentru identificarea și interpretarea condițiilor atmosferice
  • Sistem pentru cântărirea în miscare și clasificarea vehiculelor
  • Sistem de tele-comunicații
  • Sistemul de iluminat stradal – cu telegestiune
  • Centrul de comandă și control
  • Sistem de management al parcării
  • Aplicație pentru gestionarea accesului în Portul Constanța”

 

 

Sursa foto: www.portofconstantza.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *