Sursa foto: Pixabay
Miniştrii de Finanţe din ţările membre UE au început marţi discuţiile cu privire la reformarea regulilor fiscale europene, pentru a le ajusta la realităţile post-pandemie, caracterizate prin datorii mari şi nevoi semnificative de investiţii, şi mizează pe un acord în luna martie, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Unii diplomaţi europeni precizează însă că ar putea dura mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, având în vedere opoziţia Germaniei şi a altor state din nordul Europei la propunerile Comisiei Europene privind negocierea unor traiectorii individuale pentru reducerea datoriilor cu fiecare guvern în parte, mai degrabă decât să existe o singură regulă valabilă pentru toate statele, cum este în prezent.
“Un echilibru între planurile naţionale şi un cadru comun este ceva la care trebuie să facem progrese în discuţiile noastre”, a declarat comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Regulile fiscale, denumite oficial Pactul de Stabilitate şi Creştere, au fost introduse pentru a limita împrumuturile guvernamentale şi a garanta valoarea monedei unice. Aceste reguli cer guvernelor să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.
Aceste reguli au nevoie de o revizuire pentru că în prezent puţine state membre mai respectă limitele prevăzute în Pactul de Stabilitate şi Creştere, iar unele ţări, precum Italia şi Grecia, au un nivel de îndatorare atât de mare încât respectarea regulilor şi ritmul în care ar trebui reduse datoriile lor face regulile nerealiste.
Pentru moment, respectarea Pactului de Stabilitate şi Creştere nu este o problemă importantă, pentru că regulile au fost suspendate de la debutul pandemiei de COVID-19 pentru a da guvernelor o marjă de manevră mai mare şi a putea să menţină economiile pe linia de plutire pe perioada carantinelor, iar ulterior pentru a face faţă crizei costului vieţii, provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Însă, Pactul de Stabilitate şi Creştere ar urma să se aplice din nou în 2024 iar guvernele UE vor să modifice regulile astfel încât atunci când vor intra în vigoare să ţină cont de noile provocări precum nevoia unor investiţii publice mari în energiile regenerabile.
“Propunerile Comisiei Europene ne duc într-un teritoriu necunoscut”, a spus ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, la sosirea sa la reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor. “Nu putem cădea de acord cu propunerile actuale. Ele trebuie ajustate. Dar suntem pregătiţi să recunoaştem că este nevoie de noi investiţii şi că datoriile au crescut atât de mult încât, în conformitate cu vechile reguli, statele membre s-ar confrunta cu probleme de nedepăşit”, a adăugat oficialul german.
Conform celor mai recente date ale Eurostat, la finalul trimestrului trei din 2022, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale ca procent din PIB în rândul statelor membre UE se înregistra în Grecia (178,2%), Italia (147,3%), Portugalia (120,1%), Spania (115,6%), Franţa (113,4%) şi Belgia (106,3%), iar cel mai scăzut în Estonia (15,8%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (24,6%), Danemarca (30,7%), Suedia (33,6%), Lituania (37,3%), Letonia (39,9%), Cehia (45,2%) şi România (47,8%).
România a înregistrat o datorie de 48,3% din PIB în trimestrul doi din 2022 şi de 48,1% din PIB în primele trei luni din 2022.