Miniştrii de Finanţe din ţările UE au început discuţiile cu privire la reformarea regulilor fiscale europene. Un acord ar putea fi anunțat în martie

Miniştrii de Finanţe din ţările membre UE au început marţi discuţiile cu privire la reformarea regulilor fiscale europene, pentru a le ajusta la realităţile post-pandemie, caracterizate prin datorii mari şi nevoi semnificative de investiţii, şi mizează pe un acord în luna martie, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Unii diplomaţi europeni precizează însă că ar putea dura mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, având în vedere opoziţia Germaniei şi a altor state din nordul Europei la propunerile Comisiei Europene privind negocierea unor traiectorii individuale pentru reducerea datoriilor cu fiecare guvern în parte, mai degrabă decât să existe o singură regulă valabilă pentru toate statele, cum este în prezent.

“Un echilibru între planurile naţionale şi un cadru comun este ceva la care trebuie să facem progrese în discuţiile noastre”, a declarat comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Regulile fiscale, denumite oficial Pactul de Stabilitate şi Creştere, au fost introduse pentru a limita împrumuturile guvernamentale şi a garanta valoarea monedei unice. Aceste reguli cer guvernelor să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.

Aceste reguli au nevoie de o revizuire pentru că în prezent puţine state membre mai respectă limitele prevăzute în Pactul de Stabilitate şi Creştere, iar unele ţări, precum Italia şi Grecia, au un nivel de îndatorare atât de mare încât respectarea regulilor şi ritmul în care ar trebui reduse datoriile lor face regulile nerealiste.

Pentru moment, respectarea Pactului de Stabilitate şi Creştere nu este o problemă importantă, pentru că regulile au fost suspendate de la debutul pandemiei de COVID-19 pentru a da guvernelor o marjă de manevră mai mare şi a putea să menţină economiile pe linia de plutire pe perioada carantinelor, iar ulterior pentru a face faţă crizei costului vieţii, provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Însă, Pactul de Stabilitate şi Creştere ar urma să se aplice din nou în 2024 iar guvernele UE vor să modifice regulile astfel încât atunci când vor intra în vigoare să ţină cont de noile provocări precum nevoia unor investiţii publice mari în energiile regenerabile.

“Propunerile Comisiei Europene ne duc într-un teritoriu necunoscut”, a spus ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, la sosirea sa la reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor. “Nu putem cădea de acord cu propunerile actuale. Ele trebuie ajustate. Dar suntem pregătiţi să recunoaştem că este nevoie de noi investiţii şi că datoriile au crescut atât de mult încât, în conformitate cu vechile reguli, statele membre s-ar confrunta cu probleme de nedepăşit”, a adăugat oficialul german.

Conform celor mai recente date ale Eurostat, la finalul trimestrului trei din 2022, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale ca procent din PIB în rândul statelor membre UE se înregistra în Grecia (178,2%), Italia (147,3%), Portugalia (120,1%), Spania (115,6%), Franţa (113,4%) şi Belgia (106,3%), iar cel mai scăzut în Estonia (15,8%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (24,6%), Danemarca (30,7%), Suedia (33,6%), Lituania (37,3%), Letonia (39,9%), Cehia (45,2%) şi România (47,8%).

România a înregistrat o datorie de 48,3% din PIB în trimestrul doi din 2022 şi de 48,1% din PIB în primele trei luni din 2022.