Sebastian Burduja: Cloud-ul guvernamental nu rezolvă în sine eliminarea drumurilor între instituţiile statului, dar rezolvă plasarea datelor într-un sistem sigur

Cloud-ul guvernamental nu rezolvă în sine eliminarea drumurilor între instituţiile statului sau eliminarea hârtiilor, pe care ni le dorim cu toţii, ci rezolvă rezilienţa datelor şi plasarea lor într-un sistem sigur, a declarat, marţi, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, citat de Agerpres.

„Cloud-ul guvernamental nu rezolvă în sine eliminarea drumurilor între instituţiile statului sau eliminarea hârtiilor, pe care ni le dorim cu toţii, dar ce rezolvă un cloud este rezilienţa datelor şi a plasa aceste date într-un sistem sigur – care nu mai este pe serverul de sub biroul unui preşedinte de agenţie sau mai ştiu eu pe unde – este într-un sistem sigur. Ăsta este scopul principal al cloud-ului. Mai există dimensiunea de interoperabilitate; aceea va rezolva eliminarea drumurilor între instituţii şi eliminarea hârtiilor şi copiilor care ni se cer de fiecare dată când interacţionăm cu statul. Dar poţi să ai interoperabilitate înainte de a avea cloud şi acesta este unul dintre obiectivele mele principale. Şi, de asemenea, poţi să ai cloud fără să ai interoperabilitate. Se întâmplă şi în alte ţări”, a precizat ministrul Digitalizării, la conferinţa „România şi industriile de vârf: Cum putem folosi oportunitatea resetării accelerate a economiei europene”.

Potrivit acestuia, cloud-ul guvernamental „este un proiect mare, un proiect de jumătate de miliard, dar el în sine, fără partea de interoperabilitate, nu va rezolva bătăile de cap ale românilor în raport cu statul”.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

„Pe acelea trebuie să le luăm la bucată şi asta trebuie să facă acest minister, de fapt să împingă alţi actori ai statului, alte instituţii publice să se digitalizeze şi să comunice între ele, să facă bazele de date să comunice între ele. Nu este o mare filosofie. Trebuie să ne uităm la documentele cele mai cerute de cetăţenii români, de exemplu cazierul judiciar, care se cere la fiecare angajare sau la orice alt eveniment mare, şi să-l digitalizăm”, a spus Sebastian Burduja.

El a explicat că, pe partea de rezilienţă, tehnic, poţi să ai un cloud guvernamental şi să nu ai interoperabilitate.

„Nu ne dorim lucrul ăsta. Noi ne dorim să rezolvăm partea de interoperabilitate, punctual, instituţie cu instituţie, până să avem proiectul de cloud implementat, astfel încât în momentul în care va fi gata să avem cât mai multe instituţii care nu doar îşi migrează datele în cloud, dar sunt şi în stare să comunice între ele. Aici avem şi Legea interoperabilităţii, care este în Parlament şi are termen finalul lunii iunie, depusă de colegul meu Sabin Sărmaş. Conform PNRR-ului, primele instituţii migrate ar fi undeva prin 2025-2026, dar dorinţa mea este să nu aşteptăm atât timp până când să avem baze de date care comunică între ele şi de fapt să digitalizăm aceste servicii într-un termen accelerat”, a adăugat ministrul.