Sursa foto: Pexels
Antreprenorii şi reprezentanţii ONG-urilor din România vor fi nevoiţi să completeze, din nou, declaraţia de beneficiar real – “inutila declarație de beneficiar real, prin care statul cere informaţii pe care le ştie deja”, spune ministrul Economiei Claudiu Năsui. Declarația, care prespunea depunerea a 6 milioane de foi de către cei vizați, a fost eliminată anul trecut și a reapărut acum, scrie ministrul într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Anul trecut am avut o mare victorie pentru antreprenorii români și ONG-urile românești. Am reușit să eliminăm inutila declarație de beneficiar real, prin care statul ne întreba informații pe care le știe deja.
Ce este declarația de beneficiar real? Este o declarație cu toate datele de identificare ale persoanei care deține o firmă sau exercită controlul asupra ei. Are câteva pagini care trebuie completate”, spune Năsui. Ministrul amintește că aceasta trebuie însoțită de o altă „cerere pentru depunerea declarației de beneficiar real”, de două pagini. În total, sunt cel puțin 6 pagini de completat, la care se adaugă copia CI.
“În 2020, statul român solicita tuturor firmelor și ONG-urilor din România să completeze declarația fie în fața unui funcționar public, fie la notar (și apoi, evident, să o depună). Mai mult, trebuiau și să re-declare aceleași lucruri an de an, chiar dacă nu se schimba nimic față de ultima declarație. În fiecare an. Românii erau puși pe drumuri și să stea la cozi ca să declare informații pe care statul le avea deja, și apoi să mai declare încă o dată că nu s-a schimbat nimic. Ore pierdute, bani irosiți și multă hârțogăraie inutilă. Cât de multă? În România, sunt peste un milion de firme deținute doar de persoane fizice, peste 99% din SRL-uri. Doar pentru acestea, trebuiau depuse 6 milioane de foi. Pentru absolut fiecare dintre ele, statul are deja datele pe care le cere. Iar asta în fiecare an, chiar dacă nu se schimbă nimic. Dacă nu, amendă minim 5.000 de lei, maxim 10.000 de lei”, amintește Năsui.
Acesta spune că motivul era faptul că statul a transpus “în cel mai birocratic și greoi mod posibil o directivă europeană”. O directivă prin care statul are obligația să mențină un „registru al beneficiarilor reali”. “Din lene și dorință de a evita responsabilitatea, cei care ar fi trebuit să se ocupe de acest registru au ales să pună povara pe umerii românilor din mediul privat. De ce să muncim când putem să îi obligăm pe alții să o facă? Drept dovadă, după ce a intrat în vigoare eliminarea acestei declarații inutile și statul devenea obligat să completeze registrul pe baza datelor pe care le deținea deja, acesta nu s-a prea sinchisit să o facă”, scrie Năsui. Statul ar fi completat în jumătate de an în acest registru doar 45.000, date pe care deja le deține într-un registru electronic. Ca urmare, declarația a fost reintrodusă. “Ieri am aflat cu stupoare că s-a strecurat un amendament în parlament prin care s-a reintrodus această declarație inutilă. Practic mediului privat i se transferă înapoi birocrația. Suntem toți puși pe drumuri ca să aibă statul mai puțină muncă și responsabilitate. Cum s-a întâmplat asta? Cei care ar trebui să aplice legea au trimis 277 de amendamente în comisia de la camera deputaților între care au strecurat un amendament care reintroduce declarația de beneficiar real. Acesta a trecut pe sub radar. Motivația oficială? Sunt „îngrijorări” de infringement. Comisia însă nu ne-a cerut să reintroducem declarația de beneficiar real, ci doar ne cere explicații despre aplicarea legii”, susține ministrul.
Aceeași directivă se aplică și în alte părți, fără o astfel de povară birocratică pentru contribuabili. “De exemplu, în Austria […] nu se cere nici la firme, nici la ONG-uri această declarație, dacă sunt alcătuite exclusiv din persoane fizice. Adică fix cum era și la noi. Și nici li nu se cere anual austriecilor să declare la notar sau în fața unui funcționar că nu s-a schimbat nimic”, aminteșe Năsui.
Există totuși pârghii legislative pentru ca această obligație să nu fie reintrodusă: președintele Iohannis poate retrimite legea la parlament, pentru a fi “reparată”. Există, de asemenea, posibilitatea unei Ordonanțe de Urgență sau a unei intervenții legislative în parlament, care să elimine supra-birocratizarea.