Ministrul Energiei a informat Comisia Europeană despre planurile autorităților române de a adopta măsuri suplimentare în criza energiei

Comisia Europeană a fost informată despre planurle autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt, în criza energiei, a anunțat ministrul de resort, Virgil Popescu. Acesta a participat la reuniunea informală a Consiliului Energie, de la Amiens, Franța, în cadrul căreia a avut loc o nouă rundă de dezbateri ministeriale pe tema crizei prețurilor ridicate la energie în UE.

Criza prețurilor la energie este o preocupare majoră în toate Statele Membre UE, măsurile la nivel național fiind cele mai eficiente, la acest moment, pentru diminuarea efectelor negative, susține ministrul.

Acesta a amintit de măsurile adoptate de România la finele anului trecut pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori, precum cei casnici, IMM-uri, spitale.

Analize Economedia

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

“Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali”, a transmis Popescu, printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Dezbaterile ministeriale au vizat și tema eficienței energetice în contextul negocierilor actuale la nivel european pe pachetul legislativ Fit for 55. Am susținut, alături de colegii mei din alte State Membre, importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

S-a discutat și despre piața hidrogenului în UE. “Am evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare”, a mai transmis Popescu.

Noile măsuri de sprijin

Guvernul a publicat vineri Ordonanța de urgență prin care stabilește noua schemă de compensare și plafonare pentru facturile la energie electrică şi gaze naturale, ce se va aplica începând cu data de 1 februarie. Potrivit noilor reguli, pentru consumatori casnici, plafoanele de preț vor scădea, iar pragul de consum va crește. Guvernul plafonează acum prețul energiei și pentru companii.

Preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 0,8 lei/kWh, în scădere de la plafonul actual de 1 leu/kWh. Plafonul de consum crește până la 500 kWh/lunar, de la plafonul anterior de 330 kWh. Clienţii casnici vor primi o compensaţie unitară în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice, valoarea rămâne astfel neschimbată față de vechea măsuri de sprijin. Compensația se acordă tuturor celor care se încadrează în plafonul de consum.

Preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,31 lei/kWh, de la nivelul de 0,37 lei/kWh. Crește pragul de consum până la care se acordă compensarea, la 1.500 de metri cubi pe perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022 (adică 300 metri cubi lunar), de la 1.000 de metri cubi, anterior.

Detalii AICI