Ministrul Finanțelor spune că probabil va fi nevoie, în curând, de noi măsuri fiscale, care să asigure încadrarea în ţinta de deficit de 5,5% din PIB

bani, finante, lei, financiar, deficit Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat luni că, fără pachetul de măsuri este foarte greu de asigurat o stabilitate a deficitului bugetar şi probabil va fi nevoie, în curând, de măsuri care să ne asigure încadrarea în ţinta de deficit de 5,5% din PIB, scrie News.ro. El a dat şi exemple, precizând că este vorba de acele cheltuieli de capital care sunt din alte surse decât fondurile externe nerambursabile, programele naţionale, de la săli de sport, de la cămine de cultură şi bazine de înot, care pot fi amânate şi pentru anul viitor.

Ministrul Finanţelor a declarat la Antena 3 că vizita delegaţiei FMI este una anuală şi în cadrul acesteia se stabilesc măsuri pentru consolidarea fiscal-bugetară.

„Aşa cum şi Comisia Europeană ne-a recomandat în luna iulie, credem noi că şi acum recomandările FMI vor converge spre acelaşi tip de măsuri, atât măsuri de natură fiscal-bugetară, care se găsesc în legea care acum este la CCR cât şi măsuri care privesc reducerea de cheltuieli publice precum şi cele de combatere a evaziunii fiscale”, a spus Marcel Boloş. Ministrul de Finanţe a precizat că „fără pachetul de măsuri este foarte greu de asigurat o stabilitate a deficitului bugetar”.

„Probabil va fi nevoie, în curând, de măsuri care să ne asigure încadrarea în ţinta de deficit de 5,5% din PIB şi acestea privesc în general acele categorii de cheltuieli care în luna decembrie sunt cu un ritm fără precedent, acele cheltuieli pe care nu le putem controla şi care vin din zona ordonatorilor principali de credite”, a subliniat Boloş.

Ministrul a mai spus că a amintit faptul că. în lipsa acestor măsuri din proiectul de lege, va fi foarte greu să managerieze ţinta de deficit bugetar.

„Am precizat că, pentru luna decembrie, care este luna cu cheltuielile publice cele mai mari, va trebui să avem încă de acum stabilite măsuri suplimentare pentru a putea controla deficitul bugetar şi a ne încadra în angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană. Nu discutăm de măsuri fiscal-bugetare sau de măsuri care să privească drepturi ale personalului angajat în sistemul public, nu acesta este scopul, ci anumite categorii de cheltuieli care pot fi amânate şi pentru anul viitor şi să generăm cheltuieli şi datorii faţă de furnizorii de servicii publice în anul următor”, a explicat Boloş.

Întrebat ce măsuri poate lua Executivul, Marcel Boloş a arătat că ”este ca un rezultat al faptului că măsurile fiscal-bugetare sunt întârziate ca implementare”, ceea ce îngreunează procesul de control al deficitului bugetar.

„Eu vorbeam de acele cheltuieli de capital care sunt din alte surse decât fondurile externe nerambursabile, programele noastre naţionale, de la săli de sport, de la cămine de cultură şi bazine de înot, acestea pot fi amânate şi pentru anul viitor, dacă nu va fi o altă alternativă la cheltuielile care se generează în perioada următoare. Trebuie să fim foarte atenţi mai ales la aceste cheltuieli din luna decembrie care pot să dea peste cap ţinta de deficit”, a completat Boloş.

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Comentarii

  1. Părintele,
    Marea voastră reforma e praf mai ales ca o sa pice la CCR pe motiv de neconstitutionalitate!😯
    Trebuie sa.mai citesti ce se zice despre speciale si cumularzi.
    Deci,
    Daca dezfiintezi specialele si impozitezi cumularzii cu 40% gata ai obtinut o suma buna sa platesti dobanzile la imprumurile externe.
    Iar daca comasezi comune, orase, sate parasite se reduc costurile cu salariile bugetarilor din Primarii!
    Reforma voastră fara concedieri din aparatul de stat bugetofag e vax!😫

  2. Motto:
    “Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!”
    (Liviu Rebreanu: Proştii)
    Desi Romania are un deficit bugetar excesiv, prin pachetul de măsuril fiscale asumat de Ciolacu in Parlament efortul cade în proportie de 85% pe mediul privat și doar de 15% pe aparatul bugetar. Guvernul vorbeste doar de tăierea celor 200 de mii de posturi vacante din sectorul bugetar ceea ce ar implica automat dispariția unor posturi de conducere, la nivel de șefi de birouri, ceea ce este un mizilic.
    Nimic despre reducerea efectiva a aparatului bugetar existent care reprezinta în jur de 1,28 milioane de angajați în sectorul bugetar, dintre care două treimi sunt în administrația publică centrală (820 de mii) și cea locală (462 de mii). În ansamblu angajații din sectorul public reprezintă 22,3% din totalul acestora din întreaga țară. Ba mai mult, în România s-a ajuns în situația ca salariile medii pentru sectorul public să fie cu aproape 30% mai mari decît cele din mediul privat. Există evident un serios impact financiar. Cu 37% România se află primul loc în UE în ceea ce privește ponderea costurilor salariale din sectorul public în ansamblul bugetului. Spre comparație media în UE este de 24%, în Germania 16% iar în Ungaria 20%. În afară de asta a apărut, inevitabil, un alt impact negativ, cel puțin la fel de important, fuga angajaților din zona privată către stat, ceea ce a provocat distorsiuni majore pe piața muncii.
    Vezi si: https://realitateafinanciara.net/guvernului-ciolacu-prea-putin-ii-pasa-de-bugetul-tarii-el-vrea-doar-mai-multi-bani-pentru-sine/

  3. Măsurile fiscale de ajustare anunțate de guvern sunt pur și simplu antieconomice și scot România de pe harta economiilor liberale de piață.
    România e singura țară din UE care ia măsuri de o asemenea absurditate economică.
    Intervenția în această formă a statului în economie lovește însăși temelia oricărei rațiuni economice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *