Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter
România va încasa o sumă importantă pe partea de jaloane îndeplinite din PNRR, dar va avea şi o suspendare de plată pe cele şase jaloane neîndeplinite, a declarat, marţi seara, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
“Din 74 de jaloane şi ţinte, 68 sunt considerate îndeplinite şi sunt şase jaloane care au rămas în discuţie, pentru care vom primi o suspendare de şase luni până când le vom îndeplini. Cele şase jaloane sunt: numirile de la companiile din energie, făcute în anul 2022, unde trebuie clar reluată procedura. S-a reluat deja procedura şi la AMEPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice n.r.), agenţia care coordonează companiile de stat, dar jalonul este parţial considerat neîndeplinit până va fi numită o nouă conducere şi operaţionalizată. Mai avem jalonul cu microîntreprinderile.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Practic, astăzi, avem o formalizare a ceea ce am anunţat deja de câteva luni că vom avea această plată parţială. Din 2,7 miliarde de euro, România deja a încasat 649 de milioane de euro, iar evident, pe partea de jaloane îndeplinite vom mai încasa o sumă importantă, urmând ca într-adevăr să avem şi o suspendare pe cele şase jaloane, aşa cum v-am anunţat, dar în niciun caz nu se suspendă cererea de plată sau nu se suspendă toţi banii”, a precizat Câciu, la Digi 24, citat de Agerpres.
Acesta susţine că procedura Comisiei vizează emiterea a două decizii, una de plată parţială şi o decizie de suspendare a unei plăţi, iar acestea sunt în prezent în discuţie în comitetele economice ale Comisiei Europene timp de o lună, “România având dreptul să facă o serie de observaţii dacă consideră necesar”.
“Peste o lună se va da decizia de plată parţială. Deci banii curaţi, ca să spun aşa, acolo unde jaloanele sunt considerate îndeplinite, cele 68 de jaloane şi ţinte îndeplinite, din care 34 reprezintă reforme, ceea ce iar e un lucru, din punctul meu de vedere, bun pentru pentru România, că intră în zona asta a reformelor. Tot aşa, peste o lună vom avea şi decizia privind suspendarea de plată pentru celelalte jaloane”, a explicat şeful de la MIPE, adăugând că în mod sigur “banii pentru jaloanele îndeplinite vor veni peste o lună”.
Întrebat ce fonduri ar putea fi suspendate la plată din cauza jaloanelor neîndeplinite, Câciu a precizat că nu deţine deocamdată informaţii în acest sens.
“Aşteptăm comunicarea acestei sume din partea Comisiei, dar cele şase jaloane se referă la numirile de la companiile din domeniul energiei, aceste numiri făcute în anul 2022, care comportă o serie de elemente de neclaritate, de conflict de interese, de incompatibilitate pe care Comisia le reclamă şi deci aici va trebui reluată procedura.
Avem închiderea jalonului cu AMEPIP, unde s-a reluat procedura, şi-au dat demisiile cei care erau acolo numiţi, dar procedura se va închide undeva în decembrie sau ianuarie. Avem jalonul cu microîntreprinderile, unde avem discuţia aceasta pe plafon şi unde am anunţat deja că e necesară totuşi o decizie politico-economică, de punere în balanţă a îndeplinirii şi jalonului: cum doreşte Comisia sau renunţăm la contravaloarea jalonului.
La fel, aici, nu avem suma care să fie pe masă ca să ştim care este miza, pentru că trebuie să pui în balanţă ce pierzi ca ţară din perspectiva banilor din PNRR şi ce pierzi ca economie dacă ai un impact negativ al luării unei decizii”, a subliniat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Acesta a adăugat că mai este vorba şi despre metroul de la Cluj, care va fi scos din PNRR, şi va fi trecut pe o finanţare de la Ministerul Transporturilor.
“Am anunţat deja că acest acest obiectiv va fi scos din PNRR şi va fi trecut pe o altă finanţare de la Ministerul Transporturilor. (…) Avem două tronsoane din Arad – Caransebeş, unde este o problemă tehnică. Acolo cred că se va şi rezolva în timpul acesta de o lună. Aţi văzut şi astăzi că se mişcă lucrurile la Metrorex, unde la fel va trebui reluată procedura de numire a unui preşedinte al Consiliului de Administraţie”, a menţionat oficialul MIPE.
Nu în ultimul rând, Câciu a explicat că această cerere de plată a fost depusă în urmă cu un an la Comisie, timp în care, pe de o parte au fost negocieri, iar pe de altă parte remedieri pe anumite situaţii din această cerere de plată.
“Cu Comisia nu te joci pe aceşti bani din PNNR. Trebuie să facem aceste reforme. E foarte simplu. Guvernanţa corporativă trebuie să fie aşa cum este în toată Europa şi mai ales cum este în rândul ţărilor dezvoltate”, a afirmat Adrian Câciu.
Întrebat dacă răspunsurile României nu vor ajunge luna aceasta la Bruxelles vom putea pierde cele două miliarde de euro din cererea de plată, ministrul a răspuns: “Cu siguranţă vom încasa o mare parte din aceşti bani”.
“Nu este adevărat. (…) Două miliarde de euro este valoarea totală a sumei nete şi noi vom avea o plată parţială din această sumă netă şi o plată suspendată. Deci, cu siguranţă vom încasa o mare parte din aceşti bani. Dacă pe cele şase jaloane nu se face nimic într-o lună de zile, vom avea la dispoziţie încă şase luni să le rezolvăm, dar nu vom primi contravaloarea celor şase jaloane. Nu ştim încă cât e, aşteptăm comunicarea din partea Comisiei. În momentul în care am va veni o să anunţ, pentru că nu e nimic aici de ascuns. Ştiţi foarte bine, am şi anunţat de săptămâna trecută că vom avea o plată parţială”, a concluzionat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Comisia Europeană (CE) a aprobat marţi o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU.
Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane, fiind vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, precum şi de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor.
În acest context, Comisia Europeană propune suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. “Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, precizează Executivul comunitar într-un comunicat transmis AGERPRES.
CE a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi ţintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz.
În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiţii şi de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziţie o lună pentru a-i transmite Comisiei observaţiile sale.
“În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă şi după evaluarea observaţiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România. În cazul în care, în urma observaţiilor transmise de România, Comisia îşi confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăţi (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre”, se mai arată în comunicatul CE.
Din momentul respectiv, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea şi va efectua plata cuantumului suspendat, apreciază reprezentanţii CE.
Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi de reforme. Planul va fi finanţat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
