Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat, joi, că litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România trebuie soluţionate în ţară, afirmând că trebuie remediată situaţia actuală, în care companiile introduc clauze contractuale care prevăd soluţionarea eventualelor litigii la instanţe internaţionale. Potrivit ministrului, această situaţie încurajează lipsa încrederii în justuţia din România. Modificarea vine după ce foști șefi ai Transelectrica au câștigat despăgubiri de milioane de lei.
“Este greu de înţeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiţie, în instanţele naţionale române. Ca ministră a justiţiei, nu pot accepta asta. Situaţia de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România şi membrii consiliului de administraţie/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluţiona de către jurisdicţii arbitrale internaţionale (Viena, Paris, Londra etc)”, a explicat, joi, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, într-un comunicat de presă.
Potrivit acesteia, situaţia trebuie rezolvată.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Din raţiuni ce ţin de încrederea în justiţia naţională, dar şi din motive economice. Costurile privind soluţionarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocaţi, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc”, a mai transmis Alina Gorghiu.
Ea a adăugat că pentru depăşirea acestei probleme, în şedinţa de Guvern de joi a înaintat un memorandum cu mai multe soluţii.
O soluţie se referă la elaborarea unor materiale care să reflecte situaţia litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat şi conţinutul clauzelor compromisorii şi comunicarea acesteia către Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după operaţionalizarea acestei instituţii.
De asemenea, o altă propunere se referă la realizarea de către AMEPIP, a unei situaţii centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea negocierii clauzelor compromisorii, raportându-se la documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea priveşte întreprinderile publice (a cărei reconfigurare este asumată şi prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 440), cu luarea în considerare a eficientizării cheltuielilor bugetare şi a obiectivelor stabilite în PNRR privind guvernanţa întreprinderilor publice;
Cea de-a treia soluţie propusă de către ministrul Justiţiei are în vedere completarea, la propunerea AMEPIP şi SGG, a Hotărârii Guvernului nr.639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecţie şi nominalizare a membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, ai consiliului de supraveghere şi directoratului, dar şi în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertăţii contractuale.
“Am convingerea că se vor lua măsuri concrete, iar lucrurile se vor schimba în bine. Am încredere în justiţia din România, indiferent că e vorba de instanţe judecătoreşti sau de arbitraj instituţionalizat. Firesc şi corect este ca litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să se soluţioneze în ţară”, a mai afirmat Alina Gorghiu.
Despăgubiri de milioane de lei câștigate de foști șefi al Transelectrica
Numeroși angajați au dat în judecată Transelectrica, monopolul transportului energiei electrice în România și entitatea care guvernează Sistemul Energetic Național, cerând despăgubiri, iar unii dintre ei chiar au câștigat.
Cel mai recent, Transelectrica a fost obligată la Centrul de Arbitraj de la Viena să îi plătească despăgubiri de peste 800.000 lei fostului președinte al Consiliului de Supraveghere, Adrian Goicea, care afirma anterior că a fost revocat ilegal, se arată într-un anunț publicat de companie la Bursă.
Adrian Goicea a fost numit în 2019 în funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere al Transelectrica.
Adrian Goicea, fost manager de ţară al companiei spaniole Iberdrola, a fost numit în 2019 în funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere al Transelectrica, în locul profesorului de la ASE Mircea Coşea, cu un mandat de patru ani.
Însă în vara lui 2021, acţionarii companiei (unde statul român deține 58,7%) au revocat consoliul şi au votat unul nou.
Adrian Goicea a intentat un proces la Curtea de Arbitraj de la Viena cu privire la revocarea sa din funcţie.
Economedia a scris încă din 2021 că Adrian Goicea a reclamat că demiterea fostului CS ar fi lovită de nulitate, întrucât s-ar fi făcut ilegal. Goicea argumentează că s-ar fi încălcat legea și dispozițiile din actul constitutiv al societății.
Și alți angajați au dat Transelectrica în judecată, cerând despăgubiri.
Marius Stanciu, fost membru al directoratului Transelectrica, care a fost revocat de companie în 2021, cere despăgubiri de aproape 4,4 milioane lei la Curtea de Arbitraj de la Viena, potrivit unui comunicat publicat la Bursa de Valori București (BVB). (Detalii AICI)
În luna mai doi foști membri din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica au dat compania în judecată la un centru de arbitraj de la Viena, cerând despăgubiri totale de 2,2 milioane de lei după ce au fost revocați.
Amintim că un alt fost membru în Consiliul de Supraveghere a câștigat deja compensaţii de 792.132 lei, tot într-o instanță arbitraj de la Viena. Este vorba de Mircea Cristian Staicu și Mihaela Popescu. Fiecare dintre aceștia cere acum despăgubiri de la Transelectrica în sumă de 1.140.634,51 lei, deci un total de 2,28 milioane lei.
Amintim că în ianuarie transportatorul naţional de energie electrică Transelectrica a fost obligat de Centrul de Arbitraj de la Viena să-i plătească lui Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere care a fost revocat prin Hotărârea AGA nr. 4/2021, compensaţii de 792.132 lei, în baza contractului de mandat încheiat în aplicarea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr. 9/28.09.2020, sumă brută la care se adaugă accesorii şi cheltuieli de judecată. Hotărârea arbitrală este definitivă şi obligatorie.
Totodată, Ciprian Constantin Dumitru precum şi Luiza Popescu, foşti membri ai Consiliului de Supraveghere, revocaţi prin Hotărârea AGA nr.4/2021, au înregistrat pe rolul Centrului de Arbitraj de la Viena cererile de arbitraj ARB5697 şi ARB-5713, valoarea pretenţiilor acestora fiind de 882.324 lei (principal), respectiv 792.132 lei (principal), reprezentând compensaţii în baza contractelor de mandat încheiate în aplicarea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr. 9/28.09.2020.
De asemenea, Cătălin Niţu, fost membru al Directoratului, revocat prin Decizia Consiliului de Supraveghere nr.25/25.06.2021, a înregistrat cererea de arbitraj ARB-5706, valoarea pretenţiilor acestuia fiind de 559.164 lei (principal), reprezentând compensaţii în baza contractului de mandat încheiat în aplicarea Deciziei Consiliului de Supraveghere nr. 73/16.11.2020.