Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță că urmează să fie lansate 534 de proiecte în valoare de 45,4 milioane de euro anul acesta, prin Politica de Coeziune şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, informează Ministerul Investiţiilor şi proiectelor Europene (MIPE), potrivit unui comunicat al instituției.
Printre obiectivele urmărite la nivel naţional în urma lansării apelurilor din Politica de Coeziune 2021-2027 se numără 632 km de drumuri noi sau reabilitate, 6.977 km conducte noi sau optimizate pentru reţeaua de apă şi canalizare, 7 spitale judeţene noi sau reabilitate şi săli noi de clasă pentru 128.000 de elevi.
PNRR aduce atât investiţii în infrastructură, pentru digitalizarea spitalelor şi eficienţa energetică a clădirilor, cât şi investiţii pentru domeniul social, ce vizează sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi, integrarea pe piaţa muncii a persoanelor din medii defavorizate şi realizarea de centre pentru vârstnici, precizează sursa citată.
În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat şi a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro. De asemenea, simultan, implementează Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cadrul căruia sunt disponibile resurse în cuantum total de 29,2 miliarde, alocate pe cele 15 componente, transpuse prin mai multe reforme şi investiţii.
„Tocmai de aceea, absenţa unui cadru predictibil al lansărilor apelurilor de proiecte creează un grad ridicat de imprevizibilitate cu privire la perioadele estimate pentru implementarea efectivă a proiectelor şi aduce consecinţe negative în ceea ce priveşte planificarea şi accesarea fondurilor europene. Pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie, MIPE lansează un calendar consolidat al apelurilor de proiecte în 2023, pentru programele cu finanţare din fonduri europene, care să permită o corelare a diferitelor surse, atât din Politica de Coeziune 2021-2027, cât şi din PNRR”, transmite MIPE.
În Politica de Coeziune 2021-2027, în 2023 vor fi 490 de apeluri de proiecte, în valoare de 36,4 miliarde de euro în timp ce în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi 44 de apeluri de proiecte, în valoare de 4,27 miliarde de euro.
În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, 246 de apeluri, în valoare de 16,4 miliarde de euro, vizează autorităţile publice locale, pentru infrastructura de transport, educaţie şi sănătate. De asemenea, pentru mediul de afaceri sunt pregătite 139 de apeluri, în valoare de 6,1 miliarde de euro.
„Fie că vorbim despre proiecte de infrastructură atât de necesare României pentru dezvoltare pe termen lung, fie că vorbim de marile servicii publice de educaţie şi sănătate, fie că aducem în discuţie mediul de afaceri sau investiţiile în resursele umane, toate acestea sunt dovezi clare că fondurile europene nu lasă pe nimeni în urmă. Suntem într-un moment în care avem oportunităţi istorice şi avem ocazia unui nou început. Iar pentru a valorifica aceste oportunităţi la maxim trebuie să avem grija ca greşelile trecutului să nu se repete. Asta înseamnă transparenţă şi asigurarea predictibilităţii, printr-un calendar de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeaşi tematică în perioade similare de timp. Este un pas firesc, din respect pentru toţi actorii implicaţi, pentru ca orice beneficiar din ţară să poată verifica unde şi când se lansează un apel de proiecte, ce trebuie să urmărească şi cum poate accesa fondurile europene. Această resursă vitală pe care o avem la dispoziţie a părut de multe ori o himeră, tocmai de aceea, prin măsurile pe care le pregătim, vrem să fim siguri ca în anii ce îi avem în faţă vom aduce banii europeni aproape de oameni”, a declarat ministrul Marcel Boloş.
Tot pentru facilitarea accesului la fonduri europene, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat în consultare un proiect de ordonanţă de urgenţă menit să răspundă nevoii de simplificare şi de abordare unitară în procesul de implementare a Politicii de coeziune 2021-2027, care cuprinde un număr dublu de programe şi introduce în sistemul de management şi control, atât autorităţi din cadrul administraţiei publice centrale cât şi autorităţi de management instituite în cadrul agenţiilor de dezvoltare regională care gestionează programele regionale.