Sursa: Dreamstime
Céline Gauer, șefa Direcției PNRR din cadrul Comisiei Europene, s-a aflat recent la București pentru o discuție finală cu guvernul României privind restructurarea PNRR-ului României. Miza vizitei la București a fost legată de nivelul sumelor pe care România va trebui să le “descarce” din bugetul total de 28,5 miliarde de euro pe care l-a avut la dispoziție.
Monitor PNRR face o trecere în revistă a stadiului proiectelor, a jaloanelor și a investițiilor:
Privind la stadiul general al implementării planurilor naționale de redresare și reziliență ale statelor membre, România nu este cea mai în urmă, ci mai degrabă în plutonul de mijloc, notează analiza.
Cu toate acestea, vom pierde câteva miliarde de euro, în special din partea de împrumuturi (luate de Comisia Europeană în numele României, la dobânzile stabilite la ratingul său de pe piețele internaționale, în jur de 0,5%). Chiar dacă la îndeplinirea jaloanelor sau la intrările de fonduri nu suntem pe ultimul loc, România are o mare problemă legată de ritmul îndeplinirii jaloanelor. România singură are mai multe jaloane suspendate sau neîndeplinite decât toate celelalte state ale Uniunii Europene (vezi figura 2)
Ritmul foarte întârziat al reformelor, foarte importante în PNRR, întârzierile în finalizarea și depunerea Cererilor de Plată, coroborat cu deficitul bugetar ne pune în situația să renunțăm la o serie de investiții pe care, nici măcar teoretic, nu vom mai putea să le finalizăm până la data de 31 august 2026, când este termenul limită pentru finalizarea jaloanelor. Iar comparația cu celelate state membre care stau mai prost ca noi nu ne ajută. Prelungirea acestui termen nu a fost susținută de către Comisia Europeană, în ciuda propunerii Parlamentului European.
“Acumulăm un prea mare decalaj între ce reușim să facem și ce ar fi trebuit să facem, așa cum se vede în graficul de mai jos”, notează analiza.
Figura 1
Soluția actualului guvern este să diminueze pierderile prin renunțarea la acele jaloane și în special investiții care nu mai pot fi finalizate. Soluția propusă de la București a fost să mutăm investițiile care au șanse de finalizare de pe componenta de împrumuturi pe cea de granturi, adică bani gratis, și să renunțăm la o parte din banii din împrumuturi, care erau însă cu dobânzi foarte mici.
Miza vizitei șefei Direcției PNRR la București și a discuțiilor cu Comisia Europeană este acum această sumă la care România va renunța: Premierul Bolojan și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene speră să convingă oficialii de la Bruxelles să coboare acestă sumă undeva în jurul a 5,5/6 miliarde de euro; Comisia crede că proiectele care nu pot fi finalizate însumează mult mai mult, aproape 8 miliarde euro.
Argumentele celor de la Bruxelles sunt însă foarte solide: România are proiecte mari la care gradul de implementare este 0% sau în marja unui procent de o cifră. Noul guvern de la București a încercat din răsputeri și luptă în continuare să recâștige încrederea Comisiei Europene după trei ani de PNRR implementat cu frâna de mână trasă. Nu e suficient însă pentru ca oficialii de la Bruxeles să accepte în PNRR investițiilor apă-canal din programul Anghel Saligny. Peste toate astea se adaugă și dezavantajul presiunii timpului: doar 1 an de zile pentru a termina toate investițiile propuse.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat pașii care urmează să fie parcurși pentru a finaliza negocierile privind reducerea PNRR-ului și a promis că acest proces va fi unul transparent, dar nu a prezentat și lista proiectelor care sunt în pericol de a fi scoase din PNRR. Această listă este încă negociată în interiorul guvernului.
Figura 1
Investițiile pierdute care ne vor durea cel mai mult: autostrăzile și spitalele
La toate aceste probleme se adaugă și cele legate de respectarea normativelor europene pe licitațiile deja efectuate, aceleași probleme care au dus la scoaterea din PNRR a metroului de la Cluj. Acum, aflăm că aproape toate loturile din autostrada A7, secțiunea Ploiești-Pașcani (319 km) au pierdut finanțările din cauza acestor probleme identificate de Comisia Europeană la licitații. Pe mai mult de un sfert din lungimea lotului finanțat inițial prin PNRR deja se circulă.
Problema legată de licitațiile la aceste loturi fusese semnalată de Comisia Europeană încă acum un an de zile, dar Ministerul Transporturilor și autoritățile de la București au preferat să nu facă public acest mic “amănunt”. Practic, banii erau pierduți de anul trecut. România nu va trebui să înapoieze cei aproape 2,5 miliarde de euro investiți deja în proiectele de autostrăzi, dar Comisia nu va mai finanța finalizarea acestor proiecte.
Situația finanțării proiectelor de autostrăzi din PNRR
> Proiecte scoase de la finanțare
> Proiecte finanțate în continuare
Soluția anunțată de MInisterul Transporturilor este trecerea acestor tronsoane pe fondurile europene “clasice”, Programul Transport 2021–2027. Problema este că acest lucru este practic imposibil, conform Monitor PNRR: o licitație suspectată de nereguli grave pe PNRR (potrivit Regulamentului PNRR, singurele situații în care Comisia taie banii sunt cele referitoare la nereguli grave – fraudă, corupție, conflict de interese sau dublă finanțare) nu va fi acceptată ca fiind corectă nici pe fondurile europene “clasice”. În plus Programul Transport este deja supracontractat la un nivel mult prea mare.Cel mai probabil, tronsoanele vor fi trecute la finanțarea din bugetul de stat.
O situație la fel de critică există și în cazul proiectelor de unități medicale și/sau spitale care puteau fi modernizate, dotate sau construite prin PNRR, conform analizei. În 2021, când a fost aprobat PNRR-ul României, acesta conținea o listă cu 49 de proiecte în diverse stadii de maturitate.
Din această listă, Ministerul Sănătății avea misiunea de a selecta minim 25 de proiecte, în urma unei evaluări, care să primească o finanțare totală de 1,95 miliarde euro. Ministerul Sănătății a finalizat cu foarte mare întârziere această selecție și a început să semneze contractele cu cele 27 de spitale selectate. Pentru 4 dintre aceste proiecte nu fuseseră încă semnate contractele nici în 2025, 2 dintre acestea fiind scoase de la finanțare din cauze unor probleme/modificări la proiecte care au dus la modificarea indicatorilor tehnici.
În aceste condiții, peste jumătate dintre proiecte era fie neîncepute, fie la un grad de execuție de sub 50%, cu un an înainte de termenul limită pentru finalizarea PNRR (cele marcate cu culoare verde în tabelul de mai jos). Comisia Europeană consideră că maxim 5 spitale pot fi finalizate în termen. Ministerul Sănătății încearcă să mai împingă pe lista proiectelor “salvate” încă șapte proiecte, lucru greu de crezut că va fi acceptat. Nerealizarea acestor investiții vine cu un preț din PNRR – fiecare jalon care nu este îndeplinit are un preț – o sumă pe care o pierdem în caz de nerealizare. Iar introducerea forțată a unor proiecte cu șanse foarte mici de finalizare doar de dragul unor mize politice poate deveni foarte riscantă în acest moment.
Figura 3
Multe dintre proiectele întârziate din PNRR sunt investiții care nu ar fi trebuit să pună probleme administrației, iar ratarea lor ține mai degrabă de incapacitatea administrativă a statului Român de a gestiona și implementa eficient un ritm intens de investiții, conform Monitor PNRR. Pe lângă autostrăzi, spitale, căi ferate, vom fi nevoiți să tăiem de la finanțarea prin PNRR a multor altor proiecte precum reabilitări de clădiri, modernizare, reabilitare sau construcție de baraje, proiecte în energie etc. Toate aceste proiecte începute sau în diverse stadii de contractare vor trebui în final suportate de la bugetul de stat, în condițiile în care guvernele trecute au semnat, prin supracontractare, contracte de 18,5 miliarde € peste banii din PNRR.
Peste toate aceste probleme se mai adaugă încă altele. Prima dintre ele o reprezintă restanțele de la Cererea de plată numărul 3 – reforma pensiilor speciale și numirile la companiile de stat pentru care termenul de rezolvare pe care-l mai avem este noiembrie. Reamintim că aceste jaloane trebuia să fie gata în iunie 2023.
