Foto: Pexels
Agenția de evaluare financiară Moody’s a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, de la 2,8% la 2% în 2024, și prognozează un deficit bugetar de 7,5% din PIB, față de 6,4% cât estima anterior. Agenția, care a anunțat vineri finalizarea unei revizuiri periodice a ratingurilor României, estimează că actuala coaliție de guvernare PSD-PNL va rămâne la putere după alegeri.
Ratingurile României, inclusiv ratingurile de emitent pe termen lung Baa3, “reflectă potențialul puternic de creștere al economiei”, care este susținut de fondurile puternice ale Uniunii Europene (UE, Aaa stabil) și de intrările de investiții străine directe, notează agenția.
Raportul precizează însă că aceste puncte forte sunt contrabalansate de instituții relativ slabe și de o guvernanță puternică, precum și de deficite fiscale și de cont curent ridicate, deși acesta din urmă este finanțat în principal din surse stabile. “Deși ponderea datoriei publice a României și parametrii de suportabilitate a datoriei rămân mai puternici decât cei ai colegilor de rating, ambele se vor deteriora în următorii ani din cauza unui deficit fiscal ridicat și a creșterii costurilor dobânzilor“, consideră agenția.
Moody’s a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, de la 2,8% la 2% în 2024, deoarece exporturile nete slabe compensează din ce în ce mai mult cererea internă puternică. “Deși eforturile de consolidare fiscală vor afecta creșterea în anii următori, ne așteptăm ca rata de creștere să revină la 2,9% în 2025-26. De asemenea, acum preconizăm un deficit bugetar mai mare pentru 2024, de 7,5% din PIB, față de 6,4% cât se preconiza anterior, ca urmare a creșterii semnificative a cheltuielilor. În parte ca urmare a creșterii deficitului bugetar, ne așteptăm ca deficitul de cont curent al României să ajungă la 7,6% din PIB în 2024, în creștere față de prognoza noastră anterioară de 6,8%”, transmite Moody’s.
Agenția menționează că se așteaptă ca guvernul să prezinte un plan de reducere a deficitului fiscal la 3% din PIB pe parcursul a șapte ani, în conformitate cu cadrul de guvernanță fiscală și economică al UE. “Cu toate acestea, este puțin probabil ca planul complet de ajustare să fie prezentat și este puțin probabil ca măsurile de consolidare să fie adoptate înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie și decembrie 2024. Ne așteptăm ca actuala mare coaliție formată din Partidul Social Democrat și liberalul PNL să continue să constituie nucleul coaliției de guvernare și după alegerile parlamentare”.
Explicațiile și estimările Moody’s, conform celui mai recent raport:
- Scorul „a3” pentru soliditatea economică a României reflectă potențialul puternic de creștere pe termen mediu al țării, precum și dimensiunea și nivelul moderat al veniturilor sale. Scorul „baa3” pentru puterea instituțiilor și a guvernanței echilibrează calitatea relativ slabă a instituțiilor cu scoruri moderate pentru eficacitatea elaborării politicilor fiscale și monetare și macroeconomice.
- Punctajul de „baa1” pentru soliditatea fiscală echilibrează povara încă moderată a datoriei țării și parametrii puternici de accesibilitate a datoriei cu deteriorarea continuă a acestor parametri, precum și ponderea relativ ridicată a datoriei publice denominate în valută. Scorul pentru susceptibilitatea României la riscul de eveniment este „ba”, determinat de riscul politic generat de războiul dintre Rusia și Ucraina (Ca stabil), cu care România are graniță comună, precum și de tensiunile crescute din Moldova vecină (B3 stabil).
- Perspectiva stabilă echilibrează soliditatea economiei românești cu dificultățile continue ale guvernului de a reduce în mod durabil și semnificativ deficitele fiscale și de cont curent ridicate ale României, care reprezintă o potențială sursă de vulnerabilitate pentru bonitatea suverană.
- S-ar putea exercita o presiune ascendentă asupra ratingurilor Baa3 în cazul în care deficitele fiscale și de cont curent ar putea fi reduse în mod semnificativ și durabil, reducând astfel vulnerabilitatea la șocuri, demonstrând eficiența instituțională și stabilizând povara datoriei la niveluri care rămân semnificativ mai scăzute decât cele similare.
Menținerea stabilității politice și îmbunătățirea semnificativă a eficacității guvernului după alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul anului 2024, precum și o reducere a riscurilor geopolitice ar putea, de asemenea, exercita presiuni în sensul creșterii ratingurilor.
Consolidarea în continuare a potențialului de creștere a economiei și a sustenabilității fiscale a guvernului prin adoptarea reformelor din cadrul Planului de redresare și reziliență (PNRR) al României ar fi, de asemenea, pozitivă pentru credit.