Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, joi, că România are o problemă fiscală de ani buni și nu are de unde să mai reducă impozite sau să acorde ajutoare.
„De unde, tată, să se mai reducă impozitele?”, a declarat Isărescu, spunând că „suntem în situația în care suntem”. „De unde să mai reduci impozitele, când veniturile fiscale au căzut sub 30%”, a spus el.
El a afirmat, însă, că schema de compensare a facturilor la energie a redus însă nivelul inflației, care ar fi urcat la 20% în aprilie fără această măsură.
„Dacă n-ar fi fost schema de compensare, indicele prețurilor de consum ar fi fost mult mai mare. Îna prilie avem acum inflație de 14%, dar altfel ar fi fost 20%. O schemă de compensare, în general intervenția statului într-o economie de piață are multe semne de întrebare. Dar dacă ești cu războiul la poartă, cu un șoc energetic de asemenea amploare, cred că discuțiile devin mai mult sau mai puțin teoretice”, a declarat joi guvernatorul, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației – mai 2022.
Mugur Isărescu a afirmat că din iulie 2021 s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, menţionând că în spatele acestei creşteri se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia.
„Avem începând cu iulie 2021 o creştere extrem de rapidă a preţurilor, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză, înseamnă o creştere într-o perioadă scurtă, bineînţeles că reflectă un fenomen advers cu totul şi cu totul deosebit. În spatele acestei creşteri a preţurilor de consum din România, ca şi din mai toate ţările europene, este o creştere a costurilor de producţie şi, în special, a costurilor cu energia, deci a preţurilor la energie. Toate formele de energie, inclusiv combustibilii. Se mai adaugă, tot pe partea de costuri, adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoare adaugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor vizavi de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în trimestrul 1”, a precizat Isărescu.
El a menţionat că au fost şi câteva episoade de panică în primul trimestru al acestui an.
„Avem, de asemenea, şi câteva episoade de panică, le-am trăit cu toţii, nu le dezvolt. A fost un început de panică calmat, dar a durat vreo două săptămâni pe piaţa valutară, în special pe piaţa caselor de schimb valutar, din motive de lipsă fizică de bancomate, altminteri cursul am reuşit să îl ţinem stabil. Dar a fost panică şi în ceea ce priveşte unele alimente, în special uleiul comestibil şi carburanţii”, a explicat guvernatorul BNR.
El a mai spus că România a avut o legătură mai coerentă între rata inflației și rata dobânzii. „Am ținut dobânzile bine peste inflație până prin 2008, până când am adus inflația undeva sub 10%, apoi în majoritatea perioadelor am avut dobânzi real pozitive. Când a venit pandemia ne-am ferit să practicăm o politică agresivă de reducere a inflației. Știm care este fundamentul inflației din România, știm că după ce le duci jos (dobânzile, n.r.), e foarte greu să vii cu argumente să le duci rapid în sus. Și reducerea bruscă a dobânzilor este un șoc, dar și majorarea bruscă a dobânzilor este un șoc. Acum suntem semnificativ sub inflație, cum este și Banca Centrală Europeană, cum este și FED, cum este și Banca Angliei. A discuta că noi suntem behind the curve, în spatele curbei, este o discuțe mai mult sau mai puțin teoretică, pentru că realitatea econmică financiară și politică din lumea de astăzi este alta”, a mai spus el.