Sursa foto: Pexels
România are la dispoziție 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema gunoaielor, a deșeurilor, pînă în 2026. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat numai puțin de 58 de reforme care ar putea transforma România într-o țară curată. Vom scăpa de munții de gunoaie, de importurile de deșeuri, vor fi capabile autoritățile locale să implementeze platformele moderne de gestionare a deșeurilor?
O analiză Moneycorp România arată că România este, în prezent, codașă la capitolul gestiunea deșeurilor. Potrivit datelor Eurostat, gradul de reciclare în țara noastră este în prezent de numai 11%, în condițiile în care media europeană este de 45%.
La marginea localităților, pe terenuri virane, pe râuri, lacuri, în multe locuri din țară inclusiv în zonele turistice, gunoaiele se strâng tot mai multe, de la un an la altul, iar arderea acestora a devenit un fenomen îngrijorător, care generează poluare.
Bucureștiul este poate cel mai bun exemplu privind gestionarea ineficientă a deșeurilor, cu un procent de colectare selectivă de numai 8%. Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale) este, din păcate, ineficientă. De ce? Pentru că, la fel ca în oricare serviciu public, este nevoie de un management special, de soluții concrete și de o legislație coerentă.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) și soluții concrete (gropi de gunoi ecologice, instalații specializate, platforme de management a deșeurilor etc), cu o finanțare de 1,2 miliarde de euro.
Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcțională și eficientă.
Într-o economie circulară, deșeurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetățenilor și include toate sistemele de procesare și reciclare de pe piață. Scopul final este de a reduce cantitatea de deșeuri nereciclabile și conservarea resurselor naturale ale planetei.
Vom reuși să facem reformele necesare pentru a face România curată?
Potrivit unei analize realizată de Moneycorp, în cadrul proiectului Romania Economic Outlook, șansele pot deveni realitate doar în măsura în care autoritățile vor respecta calendarul prevăzut în PNRR și vor apela la expertiza companiilor specializate.
Focus pe deșeurile muncipale
Pe lista țintelor din PNRR, dincolo de adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară (Trimestrul III 2022), una dintre măsurile esențiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deșeurilor municipale.
„Până în toamnă ar trebui să avem un cadru concret privind modul în care primăriile, autoritățile locale să implementeze gestiunea eficientă a deșeurilor. Pe baza acestei legislații, se poate trece rapid la absorbția banilor necesari pentru implementarea platformelor de management al deșeurilor”, afirmă Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului „Smart City” în contextul gestionării deșeurilor.
Conceptul de „smart city” cuprinde foarte multe elemente de administrare a zonelor urbane, iar managementul deșeurilor reprezintă o importanță aparte într-un „oraș inteligent”.
Conceptul înglobează circuitul complet al deșeurilor, de la colectarea separată la nivel de comunități prin sisteme inteligente și eficiente, cum sunt platformele subterane de colectare a deșeurilor, la transportul acestora cu autogunoiere „prietenoase” cu mediul, complet electrice, până la crearea de stații de transfer, stații de sortare și de tratare mecano-biologică a deșeurilor.
Într-un „smart city”, toate aceste elemente sunt interconectate, eficientizând întregul proces, favorizând dezvoltarea economiei circulare.
Prin astfel de proiecte integrate, România își poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea țintei de 55% pentru reciclarea deșeurilor municipale.
„Timpul este foarte scurt. Aceste platforme necesită dezvoltarea unui întreg lanț de gestiune, de la simplele pubele și depozitarea deșeurilor în gropi ecologice, la sistemele complexe de prelucrare și reciclare a deșeurilor și platformele software de gestiune și suport. Este o provocare pe care autoritățile locale o pot îndeplini în condițiile în care vor apela la expertiza firmelor de profil”, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluții pentru managementul deșeurilor.
În prezent, chiar dacă în multe localități au fost amplasate containere pentru colectarea selectivă (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale), mare parte din deșeuri ajung, inevitabil, în același loc.
„Sunt, din păcate, multe exemple în care, deși populația și companiile dintr-o localitate selectează deșeurile, firmele de salubritate le colectează în aceeași mașină, colectarea selectivă fiind, din păcate, mai mult un exercițiu de imagine. Totodată, alți factori care influențează negativ colectarea separată sunt lipsa educației în managementul deșeurilor a populației, nivelul scăzut al expertizei în domeniu a unor autorități locale, legile permisive sau ambigue și lipsa sancțiunilor concrete”, a precizat expertul.
În acest context, oamenii sunt fie descurajați, fie neinformați, iar reciclarea are loc doar în proporții foarte reduse.
România, la coada clasamentului european
Potrivit datelor Eurostat, în prezent, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc (272 kg/cap de locuitor), în timp ce media europeană este de 24%. În ceea ce privește reciclarea și compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%.
„Așa cum am precizat și mai sus, unde am expus suma factorilor care influențează negativ acest proces, în prezent, România reciclează prea puțin. Sunt însă și exemple de primării care au dezvoltat infrastructura necesară și care penalizează eficient aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor”, spune Florin Vulpe.
Lacunele legislative din domeniu
Dincolo de reciclarea deșeurilor menajere, România are o problemă reală cu importul de deșeuri și arderea acestora. Afacerile cu gunoaie, în special cu cele importate, au ajuns să reprezinte un business foarte profitabil, estimat la aproape jumătate de miliard de euro.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, consultate de Frames, afacerile celor peste 3300 de firme de profil au depășit 425 milioane de euro în 2020 (2,09 mld.lei), în creștere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) față de 2016 (1,23 mld.lei). Se estimează că business-ul ar depăși însă 1 miliard de euro, luând în calcul și evaziunea din domeniu.
Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative și care a adus în România cantități uriașe de deșeuri, sub forma de „produse second-hand” și „materie primă pentru reciclare”.
Descoperirile recente făcute de autorități în Portul Constanța, în localitățile limitrofe Bucureștiului și celorlalte mari orașe din țară vin să confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponențial în ultimii ani, afirmă experții Frames.
Ce își propun autoritățile?
Potrivit analizei Moneycorp, autoritățile și-au propus, în primul rând, să adapteze legislația la normele UE și să elimine portițele care au dus la importurile de gunoie.
România se află în urmă și cu transpunerea în legislația națională a trei dintre cele patru directive ale pachetului de economie circulară: deșeuri (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852) și depozitele de deșeuri (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850), care aveau ca termen de adoptare iulie 2020. În focus se află și transpunerea Directivei 2019/904 privind anumite produse din plastic.
Anul trecut fost adoptată o ordonanță (OG 6/2021), care prevede o eliminare treptată din consum, până în 2026, a ambalajelor și deșeurile provenite din ambalaje din plastic. Primul pas a fost făcut deja – de la 2 septembrie au fost interzise tacâmurile, bețigașele și alte recipiente pentru alimente.
„E un pas înainte, în condițiile în care doar 30% din plasticul din UE – care totalizează 25 milioane de tone anual – este colectat separat și reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora și fauna acvatică, el reprezentând 85% din deșeurile marine întâlnite pe plaje”, afirmă experții din domeniul managementului deșeurilor.
România are o problemă serioasă la acest capitol. Potrivit PNRR, „în lipsa unor fluxuri stabile de deșeuri reciclabile de calitate, România nu are în momentul de față o piață sustenabilă a materiilor prime secundare recuperate din deșeurile de la populație deși pachetul economiei circulare prevede clar o ierarhie privind gestionarea deșeurilor plecând de la prevenire, urmată de reutilizare și reparare înaintea reciclării”.
„Pentru a face trecerea la economia circulară, România trebuie să introducă în circuitul economic materialele secundare obținute prin reciclare”, se mai arată în PNRR.
Potrivit documentului, până în trimestrul II 2024, autoritățile își propun, printre altele, dezvoltarea a cel puțin 250 de centre de colectare care să deservească comunități cu aproximativ 50.000 de locuitori. Centrele vor fi situate la frontieră sau în afara unității administrative teritoriale.
Centrele vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări). Alte 300 de astfel de centre ar urma să fie înființate până în 2026.
Planurile autorităților mai vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor.
Insulele ecologice digitalizate, cum sunt platformele subterane menționate mai sus, vor deservi zonele cu blocuri de apartamente din localități și vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic, deșeuri metalice, deșeuri de sticlă, deșeuri biologice, deșeuri reziduale. Fiecare insulă ecologică va deservi cel puțin 200 de locuitori.
Un alt proiect vizează înființarea a cel puțin 15 centre integrate de colectare a deșeurilor, la nivelul marilor orașe, unde se va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).
Planul se mai referă la înființarea a 26 de instalații de reciclare a deșeurilor și a cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.
Pe zona de control, autoritățile au de gând să efectueze peste 400 de misiuni de control prin intermediul celor 43 de comisariate ale Gărzii de Mediu, care vor fi dotate cu aparatură de ultimă generație (sisteme de scanare a camioanelor, automobile, camere video și drone)
„Proiectele sunt ambițioase și sunt extrem de importante. Ecologizarea României, adoptarea noilor tehnologii în materie de gestiune a deșeurilor vor avea un impact pozitiv în economie, în viața noastră dar vor fi și un catalizator de inovație și dezvoltare sustenabilă a economiei”, afirmă Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
„În Industry 4.0, a patra revoluție industrială în care am intrat, focusul pe tehnologia verde, nepoluantă, pe soluțiile digitale, managementul resurselor și a deșeurilor sunt elemente esențiale care vor crește gradul de atractivitate a mediului de afaceri românesc, vor determina atragerea de investiții străine”, a mai spus acesta.