Sursa foto: Inquam Photos / Codrin Unici
După șase luni de incertitudine politică și tensiuni sociale accentuate, România va avea, începând de luni 26 mai 2025, un nou președinte. Nicușor Dan va depune luni, la ora 12.00, jurământul în plenul reunit al Parlamentului, acesta fiind ultimul pas pentru învestirea în funcția de președinte al României.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
După depunerea jurământului, Nicușor Dan va adresa primul mesaj către Parlament în calitate de președinte. Joi, 15 mai, într-o ședință solemnă, Curtea Constituțională l-a validat cu unanimitate de voturi pe Nicușor Dan ca președinte al României.
Totul a început cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, care a trimis în finala ce trebuia să se desfășoare pe 8 decembrie 2024 două nume surpriză: Elena Lasconi și Călin Georgescu. Apoi, pe 6 decembrie 2024 a venit și decizia neașteptată a Curții Constituționale care a decis să anuleze alegerile prezidențiale de anul trecut.
Apoi, guvernul a decis organizarea de noi alegeri prezidențiale în luna mai a acestui an, la care au fost acceptați 11 candidați. Printre ei, și Nicușor Dan, care tocmai câștigase în iunie anul trecut un nou mandat de primar general al Capitalei, iar unele voci îl vedea posibil candidat la Cotroceni pentru cursa din 2029.
El a profitat de ocazia anulării scrutinului în decembrie și a anunțat atunci că vrea să candideze. Nu i se dădeau multe șanse, în condițiile care George Simion pleca drept favorit, sprijinit și de votanții lui Călin Georgescu, iar coaliția formată după parlamentarele de la 1 decembrie 2024 (PSD-PNL-UDMR), sprijinea un candidat unic, pe Crin Antonescu.
A intrat la limită în turul al doilea din 18 mai 2025 și a reușit să strângă un număr impresionant de voturi în turul al doilea, având în vedere că George Simion avea un scor de 40,96 la sută în primul tur, iar Nicușor Dan, de 20,99%. Candidatul coaliției, Crin Antonescu a obținut 20,07% din voturi. Iar pe 18 mai scorul a fost: Nicușor Dan – 53,6% din voturi, George Simion- 46,4% din voturi.
Primele provocări, formarea guvernului și reducerea deficitului bugetar
Acum, de la Cotroceni, Nicușor Dan trebuie să înceapă consultările cu partidele pentru formarea unui noi guvern, care să ia măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar uriaș, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană urmează să publice în data de 4 iunie, pentru toate statele membre, evaluarea privind derapajele fiscale. România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% și cel mai mare dezechilibru fiscal de la criza din 2009. România și-a asumat un plan fiscal prin care să reducă deficitul de la 9,3% la 7%, în acest an. Însă datele de la începutul acestui an arată că deficitul ridicat se menține, în timp ce economia a stagnat.
Comisia Europeană estimează în prognoza de primăvară publicată acum o săptămână că România va avea deficit de 8,6% din produsul intern brut în 2025, redus doar ușor de la deficitul de 9,3% raportat de România anul trecut. Acesta a fost cel mai mare deficit bugetar din UE și cel mai grav dezechilibru fiscal de la criza din 2009.
Noua prognoză de primăvară indică un derapaj mai adânc decât estimarea din toamnă a Comisiei, care vedea un deficit de 7,9% pentru țara noastră în acest an.
Viziunea economică a lui Nicușor Dan din programul “România Onestă”
Programul economic propus de Nicușor Dan, intitulat “Viziunea România Onestă,” se concentrează pe o serie de direcții strategice menite să stimuleze dezvoltarea economică a României și să consolideze un mediu de afaceri predictibil și competitiv. Documentul subliniază importanța investițiilor în sectoare cheie, a debirocratizării și a unei administrații eficiente.
Un pilon central al programului este dezvoltarea sectorului agroindustrial. Se propune sprijinirea extinderii capacităților de procesare și export cu valoare adăugată, cu scopul de a valorifica potențialul agricol național și de a crea ecosisteme economice comparabile cu cele din vestul Europei. În acest context, se menționează și necesitatea unor investiții substanțiale în sistemul de irigații, considerate esențiale pentru modernizarea agriculturii.
Programul pune un accent deosebit pe stimularea economică prin strategii clare. Statul ar urma să susțină dezvoltarea în domenii strategice, incluzând atât tehnologiile emergente (inteligență artificială, securitate cibernetică, semiconductori), cât și sectoarele în care România deține deja avantaje competitive, precum energia și industria auto. O inițiativă notabilă este propunerea de creare a unui “Campion Național Strategic,” o companie de anvergură regională capabilă să asigure securitatea energetică a țării, să furnizeze energie la prețuri competitive și să susțină investiții majore pe termen lung, cum ar fi centrele de date.
În ceea ce privește administrația publică și mediul de afaceri, programul vizează depolitizarea companiilor de stat, prin introducerea unui management profesionist bazat pe competență. O altă prioritate este digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii fiscale la scară largă, cu un focus pe stoparea evaziunii din importuri, considerată o sursă de concurență neloială pentru firmele românești. Se promite o taxare echitabilă și eliminarea favorizărilor politice.
Eficiența aparatului de stat este abordată prin propunerea de reducere a cheltuielilor publice, care ar urma să fie realizată printr-o analiză riguroasă efectuată în colaborare cu mediul de afaceri și firme de consultanță.
Pentru a sprijini inițiativa privată, programul prevede asigurarea unui cadru favorabil investițiilor private. Acesta include măsuri precum reducerea birocrației în relația cu instituțiile statului, controale proporționale din partea autorităților și, crucial, predictibilitate fiscală, eliminând modificările intempestive ale taxelor. De asemenea, se dorește simplificarea accesului la fonduri europene, pentru ca IMM-urile românești să poată beneficia mai ușor de aceste resurse.
În ansamblu, viziunea economică a lui Nicușor Dan, așa cum este prezentată în documentul “România Onestă,” mizează pe o combinație de intervenție strategică a statului în domenii cheie, modernizarea administrației publice și crearea unui climat de afaceri stabil și atractiv pentru investiții.
