Sursa foto: Unsplash / Junho Kwon
Cu o lună înainte de sfârșitul ciclului de injectare gaze în depozite, România a început deja extracția lor. De ieri, 28 septembrie, firmele care au stocat gaze au început să le extragă, în limita a 2,3 milioane de mc. Azi, 29 septembrie, extracția a urcat la 3 milioane mc. În același timp, stocarea continuă se face în paralel cu extracția, 6 – 6,5 milioane mc zilnic, arată datele Transgaz.
Faptul că țara noastră a început deja să extragă gaze poate fi pus pe seama faptului că producția curentă nu este suficientă pentru consum, iar importurile sunt limitate. Sondele Petrom și Romgaz extrag circa 20 de milioane mc zi. Importul rămâne la 5,8 milioane mc zilnic, exclusiv de la Gazprom, via TurkStream și Bulgaria. De ieri, din Ungaria, nu mai intră nimic (nici nu se exportă), o rută care a fost, tot acest an, folosită atât pentru exporturi – de fapt, tranzit de gaze prin România, dar și pentru importuri. Ungurii nu au mai rezervat, pentru octombrie, capacitate de export în România, pe gazoductul Arad-Szeged. Nu au rezervat nici pentru import, iar acest lucru are legătură cu faptul că, de la 1 octombrie, vecinii noștri vor folosi ruta din Serbia pentru a aduce gaze de la ruși, din Turk Stream.
Acum câteva zile, Ungaria și Gazprom au semnat un nou acord pe termen lung – 15 ani, pentru 4,5 miliarde mc pe an, iar directorul companiei ruse Alexei Miller a spus că, din octombrie, se vor folosi două rute pentru aducerea mărfii: cea din Serbia, pentru 3,5 miliarde mc, și cea din Austria, încă 1 miliard de metri.
Așadar, Ungaria nu mai are nevoie, la modul constant, pe termen lung, de ruta românească de tranzit pentru a aduce gaze, ceea ce este o veste proastă pentru Transgaz, care este privată de tarifele de tranzit aferente. Nu înseamnă însă că Ungaria nu poate aduce gaze prin România, o poate face, dar doar punctual, în situații conjuncturale de piață, fără ca acest lucru să fie predictibil, pe termen lung.
România are o producție anuală, împărțită aproape egal între Romgaz și Petrom, de circa 10 miliarde de mc. Încă 1,5-2 miliarde mc se importă din Rusia. Anul acesta, importurile vor și mai mari, pentru că producția locală tot scade, din pricina depletării treptate a zăcămintelor și, pe de altă parte, pentru că, în prima parte a anului, rușii au venit cu prețurile mai bune decât cele locale. Din vară și până în prezent, importurile au mai scăzut, în cantitate, dar continuă la valori relativ ridicate.
Într-un interviu pentru Financialintelligence.ro, ambasadorul Rusiei Valery Kuzmin a precizat că, în prima parte a lunii septembrie, Gazprom a exportat cu 350% mai multe gaze către România, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Referitor la prețurile-record la gaze pe care le întâlnim în România, dar și în toată UE, ambasadorul a arătat că nu se poate imputa Rusiei acest lucru (ale cărei livrări către UE au fost mai scăzute decât anul trecut), ci este vina acelor state care nu au încheiat contracte pe termen lung cu Gazprom și care nu s-au îngrijit să-și facă umple depozitele din timp.
„Președintele Rusiei Vladimir Putin a subliniat că prețurile la gaz în Europa au crescut pentru acei cumpărători care nu au semnat contracte pe termen lung cu Gazprom. Multe țări europene au asemenea acorduri. Acum două zile, de exemplu, Gazprom a semnat un contract pe 15 ani cu Ungaria pentru furnizarea a 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an”, a spus Kuzmin.
România are stocate circa 2 miliarde de mc în depozite, cu o lună înainte de sfârșitul ciclului de stocare. Anul trecut, la 31 octombrie, erau 3,1 miliarde mc în depozite, aproape de maxim. La ritmul zilnic de injecție de acum, probabil că nu vom ajunge, la sfârșitul lunii, la mai mult de 2,2 miliarde de mc, adică cu peste 30% mai puțin decât în 2020.