La 1 ianuarie 2024 numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în
România, a fost de 3,796 milioane, în scădere cu 80.700 comparativ cu perioada similară din anul
anterior, arată datele transmise de Institutul Național de Statistică, pentru a marca Ziua Copilului, sărbătorită de 1 Iunie.
Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în
scădere faţă de anii anteriori. Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară
(51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate2 a fost de 1057
băieţi la 1000 fete;
În anul 2023, numărul născuților-vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost de
155,43 mii copii, cel mai mic număr de născuți-vii din 19304 până în prezent.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În anul 2023, rata de fertilitate a scăzut față de anii anteriori ajungând la 30,7 născuți-vii la 1000
femei de vârstă fertilă (15-49 ani). Cele mai ridicate rate ale natalității6, înregistrate în anul 2023, au fost în regiunile Nord-Vest (8,0 născuți-vii la 1000 locuitori) și Centru (7,7 născuți-vii la 1000 locuitori), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (6,4 născuți-vii la 1000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (6,3 născuți-vii la 1000 locuitori);
La începutul anului şcolar 2023/2024, populaţia şcolară era de 3,466 de milioane de copii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7102 unităţi şi 245.000 de cadre didactice;
Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547.700, al elevilor
din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1,597 milioane, iar al celor din învăţământul liceal era de
602.000.
Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă
şcolară a fost de 70,3%8. Din numărul total de elevi înscrişi, 2,190 milioane erau la forma de învăţământ cu frecvenţă.