Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea
În ultimii 3 ani numărul polițelor obligatorii de asigurare împotriva dezastrelor naturale a crescut cu puțin peste 100.000 unități, în ciuda eforturilor de promovare și a sancțiunilor care pot fi aplicate, teoretic, celor care nu se conformează, arată o analiză a portalului Conso.ro.
Consultanții au realizat un studiu privind evoluția numărului polițelor de asigurare împotriva dezastrelor (PAD) în ultimii ani, în contextul cutremurului de o magnitudine de 7,9 grade, produs la o adâncime de numai 10 kilometri, care a lovit recent Turcia, la granița cu Siria și care a readus în atenția românilor riscurile legate de un seism major. Menționăm și că marți un nou cutremur a avut loc în România, în regiunea Oltenia, cu magnitudinea de 5,7 potrivit Centrului European de Seismologie (EMSC). Este a doua zi consecutivă cu seism în zona Olteniei.
Ce sunt PAD și PAID? PAD, adică Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale, este primul pas în asigurarea locuinței. Asigurarea acoperă daunele produse asupra locuinței de inundații (din cauze naturale), cutremure sau alunecări de teren. Daunele acoperite prin asigurare sunt de maxim 20.000 euro pentru locuințele cu structura de rezistență din beto armat (pentru cele cu pereții exteriori din cărămizi nearse această este de 10.000 euro) iar prima anuală este de 20 de euro (10 euro). Cei care doresc să aibe o acoperire suplimentară, pentru locuințe de valoarea mai mare, pot încheia separat o asigure facultativă a locuinței (nu poate fi cumpărată separat, fără o asigurare PAD).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) este o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea mai multor societăți de asigurare. PAID s-a constituit în luna noiembrie 2009, prin asocierea a 12 societăți iar activitatea să a început în februarie 2010, prima zi de emitere a asigurărilor obligatorii pentru locuințe fiind în 15 iulie 2010.
Cum a evoluat numărul de polițe între 2018 și 2023? La începutul lunii ianuarie 2020, erau în vigoare un număr de 1,73 milioane polițe, iar la începutul acestui an acesta urcase la numai 1,84 milioane polițe active.
“La începutul anului 2018, avem un număr de polițe de 1,7 milioane, ceea ce înseamnă că majoritatea românilor rămân reticenți în a se asigura, deși un număr apreciabil de locuințe sunt în zone inundabile sau care pot fi afectate de alunecări de teren, că să nu mai pomenim de amenințarea unui cutremur care nu poate fi exclusă având în vedere zona seismică din care face parte România”, arată Cristian Dogaru, Conso.ro.
În ciuda unui cost modest, echivalentul a 8 lei pe luna, doar 20% din populație are locuințele asigurate prin PAD, după cum declara în octombrie 2022 directorul general PAID, Nicoleta Radu.
În ceea ce privește sumele totale plătite prin PAID celor care au suferit daune, această a fost de 1,56 milioane de lei (484 cazuri) pentru persoanele asigurate care au fost afectate de inundații și 0,98 milioane lei (93 cazuri) pentru persoanele afectate de alunecări de teren.
Pentru cutremure s-au plătit daune de 0,4 milioane lei (22 cazuri), în condițiile în care România nu a avut însă un seism major în ultimii ani (ceea ce crește însă riscul apariției acestuia cândva în viitor).
Nici asigurările facultative nu au o dinamică mult superioară, arată Conso.ro. Potrivit rapoartelor trimestriale ale ASF prezentate de Conso.ro, dacă la finalul T3 din 2018 numărul polițelor de asigurări facultative de locuințe era de 1,48 milioane, la finalul celui de al treilea trimestru din 2022 acesta urcase la 1,6 milioane, un avans de 120.000 unități, destul de apropiat de cel al creșterii numărului de asigurări PAD între ianuarie 2018 și ianuarie 2023, ceea ce arată că în lipsa legării celor două produse numărul asigurărilor PAD ar scădea semnificativ.
Teoretic, reprezentanții autorităților locale pot amenda proprietarii care nu au încheiat asigurări obligatorii cu până la 500 de lei (au datele celor care se asiugura de la PAID) dar până acum acest lucru a fost în general evitat din rațiuni mai degrabă electorale (se pierd voturi). Povestea tragică petrecută în Turcia și creșterea datoriei publice din România în ultimii ani (resurse mai mici pentru eventuale despăgubiri pentru cei afectați dar neasigurati) ar trebui să reprezinte un motiv de meditație pentru cei care ezită încă să se cumpere o polița.